1. GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI (BELOV)
Nume…………….Prenume……………….Data nasterii…………….Sex (M/F)………
Scoala……….Clasa……………Data examinarii………………..Varsta (ani, luni)….......
1. Fara astampar, agitat
2. Vesel, optimist
3. Calm, cu sange rece
4. Timid
5. Impulsiv, irascibil
6. Energic si intreprinzator
7. Consecvent si serios in ceea ce face
8. Se pierde cu firea in relatiile cu necunoscutii
9. Nerabdator
10. Nu duce un lucru la bun sfarsit
11. Prudent si echilibrat
12. Dificultati in stabilirea relatiilor cu oamenii
13. Aspru si sincer in relatiile cu oamenii
14. Inclinat sa se supraaprecieze
15. Stie sa astepte (rabdator)
16. Neincrezator in propriile forte
17. Hotarat si plin de initiativa
18. Capabil sa sesizeze noul
19. Tacut
20. Suporta usor singuratatea
21. Incapatanat
22. Nestatornic in interese si inclinatii
23. Vorbeste calm, cu opriri, fara mimica
24. Deprimat si dezorientat dupa esec
25. Ingenios in discutii
26. Suporta usor neplacerile si esecurile
27. Suporta ironiile la adresa sa
28. Are tendinta de a se inchide in sine
29. Lucreaza in salturi
30. Se adapteaza usor la diferite imprejurari
31. Nu-si cheltuieste fortele inutil
32. Oboseste repede
33. Inclinat spre risc
34. Manifesta receptivitate fata de nou
35. Respecta cu strictete un anumit regim de viata
36. Vorbeste incet si rar, pana la soapta
37. Neranchiunos, nesuparacios
38. Se calmeaza usor cand ii scade interesul pentru activitate
39. Isi reprima usor pornirile
40. Se adapteaza greu la caracterul interlocutorului
41. Vorbeste repede, cu pasiune si cu intonatie
42. Se deprinde usor cu o munca noua
43. Este putin sensibil la laude si mustrari
44. Foarte impresionabil
45. Inclinat spre actiuni hazardate (riscante)
46. Suporta greu monotonia, activitatile migaloase
47. Constant in relatii si intrese
48. Exagerat de receptiv la laude si dojeni
49. Scandalagiu si agresiv
50. Comunicativ si serios
51. Se incadreaza lent intr-o activitate noua
52. Exigent fata de sine si fata de cei din jur
53. Neingaduitor fata de lipsuri
54. Rabdator si muncitor
55. Egal in raporturile cu cei din jur
56. Predispus la neincredere si suspiciuni
57. Are o mimica expresiva
58. Vorbeste cu glas tare, repede, cu intonatie, gesticuleaza
59. Punctual si ordonat
60. Foarte sensibil
61. Capabil sa gandeasca si sa gaseasca solutii rapide
62. Isi pastreaza calmul in situatii limita
63. Se adapteaza greu la o situatie noua
64. Foarte vulnerabil
65. Nazuieste spre nou
66. Totdeauna este plin de viata
67. Este inert, greoi, indiferent
68. Inchis si necomunicativ, nu-si impartaseste gandurile
69. Face miscari violente, bruste
70. Adoarme si se trezeste usor
71. Stie sa se stapaneasca
72. Nu prea activ si cam fricos
73. Perseverent in realizarea scopului propus
74. Se pripeste cand trebuie sa ia o hotarare
75. Isi controleaza pornirile
76. Docil, ascultator
77. Isi schimba brusc dispozitia
78. Trateaza lucrurile cu superficialitate
79. Duce pana la capat o treaba inceputa 80. Tinde sa starneasca compasiunea celor din jur
TOTAL
NOTE STANDARD
Se notează astfel:
0 – dacă nu se potriveşte persoanei
1 – dacă răspunsul este echivoc, cu valoare intermediară
2 – dacă se potriveşte persoanei
Se face suma pe coloană; numărul cel mai mare indică tipul de
temperament.
2. CHESTIONAR CARACTERIOLOGIC TEMPERAMENTAL
(Heymans si
Wiersma)
Indici ai
emotivitatii sau nonemotivitatii.
1. Va
mâniati usor? În situatii dificile va alarmati usor? Intrati în panica?
2. Sunteti
sensibil la mustrari, la critica, la încurajari?
3. Sunteti
timid în relatiile cu altii?
4. Vi se
întâmpla sa rositi usor sau se instaleaza usor paloarea în situatii speciale?
5. Se poate
spune ca sunteti certareti? Ridicati usor vocea îm discutie? Folositi relativ
usor cuvinte tari?
6. Aveti în
genere o dispozitie emotionala schimbatoare? (Treceti relativ usor de la
veselie la melancolie sau invers?)
7. În fata
unui eveniment necunoscut tresariti usor?
8. Sunteti
puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneaza puternic?)
9.
Manifestati neliniste(va tulburati) când lucrurile num erg asa cum a-ti dorit?
10. Sunteti
în general agitat, nervos, instabil în trairile emotionale?
Total puncte
"Da" = mai mult de 5: Emotiv (E), mai putin de 5: nonemotiv (nE)
Indici ai
activitatii sau nonactivitatii:
1. Aveti
tendinta de a va gasi tot timpul ocupatii - mai ales în timpul liber?
2. Va
decideti usor? Treceti imediat la actiune?
3. Sunteti
perseverent? Persistati în realizarea unei actiuni?
4. Sunteti
constant în eforturile dumneavoastra, în munca pe care o desfasurati?
5. În
general sunteti vioi, energic, vorbaret?
6. Preferati
activitati dinamice?
7. Preferati
mai curând sa actionati decât sa priviti actiunea?
8. Acceptati
usor sa desfasurati o activitate chiar daca nu corespunde gusturilor
dumneavoastra?
9. Sunteti
întreprinzator?
10. Sunteti
în general realist? Aveti simt practic? Sunteti descurcaret?
Total puncte
"Da": mai multe de 5 activi (A), mai putin de 5: nonactivi (nA)
Indici ai
primaritatii si secundaritatii.
1. Va
consolati repede? Va împacati usor? (Va trece usor supararea?)
2. Sunteti
în general indifferent fata de recunostinta altora manifestata fata de
dumneavoastra?
3. Sunteti
schimbator în prieteniile dumneavoastra? Va schimbati usor parerile?
4. Sunteti
în genere schimbator în ocupatiile si preocuparile dumneavoastra?
5. Sunteti
usor de convins? Sunteti usor influientabil?
6. În
general actionati mai ales în vederea unor rezultate immediate? (Sub echoul
consecintelor immediate?)
7. De obicei
sunteti risipitor, cheltuitor?
8. Vi se
întâmpla sa abandonati usor promisiunile pe care le faceti, hotarârile,
deciziile luate?
9. În
general iubiti noutatea, imprevizibilul?
10. Va place
în tot deauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (În pas cu moda?)
Total puncte
"Da" = mai mult de 5: primaritate (P), mai putin de 5: secundaritate
(S).
Aplicarea
celor trei principii duce la urmatoarea clasificare:
1. emotiv
inactiv primar (EnAP) nervosi; ex: Byron.
2. emotiv
inactiv secundar (EnAS) sentimentali; ex: Amiel.
3. emotiv
activ primar (EAP) colerici; ex: Danton.
4. emoti
activ secundar (EAS) pasionati; ex: Napoleon.
5. nonemotiv
activ primar (nEAP) sangvinici; ex: Bacon.
6.
nonemotivi activ secundar (nEAS) flegmatici; ex: Kant.
7. nonemotiv
inactiv primar (nEnAP) amorfi; ex: Ludovic al XV-lea.
8. nonemotiv
inactiv secundar (nEnAS) apatic; ex: Ludovic al XVI-lea.
1
Emotivitatea. Orice eveniment provoaca în viata noastra organic sau psihologic
o stare mai mult sau mai putin puternica. A fi mai mult emotiv înseamna a fi
tulburat. Emotiiile difera dupa: obiectul ce le provoaca, intensitate, durata,
etc. Estte emotiv cel care se tulbura în situatii când cea mai mare parte a
oamenilor nu sunt miscati sau cel care, în anumite circumstante esste mai
violent-emotionat decât media semenilor.
Nonemotivul
este cel ce cu greu poate fi miscat, iar emotiile lui sunt putin violente.
2.
Activitatea. Activul se manifesta "de la sine" si nu sub comanda
impulsurilor din afara. Evenimentele exterioare nu sunt decât ocazii sau
pretexte pentru actiune, iar în cazul ca asemenea evenimente sau ocazii n-ar
exista, activul le-ar cauta, deoarece el nu poate concepe viata fara actiune.
Nonactivul
actioneaza mereu impotriva tendintei sale, opunad rezistenta si plângându-se
mereu de efortul pe care este nevoit sa-l depuna.
Activul Se
caracterizeaza prin faptul ca el reia munca cu o forta deosebita chiar dupa o
munca epuizanta, totul petrecându-se ca si cum actiunea iar consuma foarte
putina energie, pe când nonactivul, dupa o actiune intensa, pare prabusit,
având nevoie de mult timp pentru a-si reveni.
3. Rezonanta
(sau rasunet). Toate impresiile pe care le suferim, toate reprezentarile pe
care le avem exercita asupra noastra, atunci când sunt prezente, o actiune
imediata, pe care o
numim "functiunea lor primara" (primaritate ). Dar dupa ce au
disparut din câmpul constiintei, ele continua "sa rasune " în noi,
influentînd astfel maniera noastra de a gândi si a actiona. Aceasta actiune
prelungita de "rumegare" este functia lor secundara (secundaritate).
Viata
tipului primar este sub dependenta directa a evenimentelor prezente si
actioneaza sub influenta prezentului, pe când tipul secundar se orienteaza dupa
trecut, dupa ceea ce s-a întâmplat. Fiind atent la ceea ce este dat, primarul
este orientat spre în afara, iar secundarul fiind orientat spre trecut, este
interiorizat. Primarul este capabil de adaptari rapide, are reactii vii, dar
superficiale, pe când secundarul se angajeaza profund în tot ce face,
înlocuieste spontaneitatea prin reflexiv, este omul întoarcerii spre sine. El
se adapteaza mai greu circumstantelor noi, dar face fata surprizelor prin
prevederea sa.
Cele opt
tipuri (profilul lor )
1. Nervosii
(EnAP) - mobilitatea si vivacitatea
sentimentelor, nevoia de emotii, vagabondajul afectiv, putere de seductie,
impulsivitate, violenta, actiuni adesea în contradictie cu principile enuntate
(dupa Le Senne ). Gaston Berger adauga si alte caracteristici;
Nervosii,
având dispozitie variabila, vor sa uimeasca si sa atraga atentia altora asupra
lor. Indiferenti la obiectivitate, simt nevoia de a înfrumuseta realitatea,
mergând de la minciuna la fictinea poetica. Au un gust pronuntat pentru bizar,
macabru, si în general pentru tot ceea ce este negativ. Lucreaza în mod aritmic
si numai în domeniile care le produce placere, iar pentru a se smulge din
activitate si plictiseala au nevoie de excitanti. Sunt inconstanti în
afectiunea lor, usor de sedus si consolat. Valoarea dominanta pentru ei ;
divertismentul.
Reprezentanti:
Baudelaire , Poe, Rimbaund,Mozard, Chateaubriand, Musset, Chopin, Stendhal, P.
Verlaine.
# 2.
Sentimentalii (EnAS). Pe primul plan apare emotivitatea. a emotivitate este
specializata, întrucât annumite categorii de evenimente, chiar grave, îi lasa
indiferenti. Manifesta totdeauna introversiune, sunt melancolici, meditative,
timizi, vulnerabili, scrupulosi, alimentîndu-si vita interna c8u ruinatiile
trecutului. Cauta permanent solitudine, ocolesc oamenii, fug de reletiile
sociale, dar manifestta o deosebita plâccere pentru natura, în care gasesc descarcare
si linisre.
unea
Introversiunea
conduce sprte introspectie, analiza permamenta si neobosita a eului propriu,
proiectarea spre trecut pe cwer ar dori sa îl redreseze. Introspectia
închietudinea se combina pentru a favoriza analiza extreme de scrululoasa care
amplifica propriile greseli si care fireste, pot duce la acuzarea de sine.
Melancolia este starea lor normala, însotita de resemnare, apoi timiditatea,
,izantropia, dragostea exagerata pentru animale si rezerva. Valoarea dominanta
pentru ei ;atea.
Reprezentanti
;Amiel, Rousseau, Maine de Biran, Vigny, Robespierre, Eminescu, Kikegaard.
3 Colericii
/EAP) - mobilitatea si vivacitatea sentimentelor, aptitudinea oratorica, ca
expresia vehemebtei emotiiilor ti a tendindintei de exteriorizare . Manifesta
izbucniri eruptive de iritatie, simt nevoia de actiune, initiativa, gustul
pentru noutate, sunt voluntary si extreme de active, plini de optimism, ei red
âîn progress. Generosi, cordiali plini de vivalitate si exuberanta, în general
cu buna dispozitie, acestor oameni le lipseste adesea masura. Întregul lor
comportanent este dominat de extraversiune, sociabilitate, nevoia de a se
raspîndi. Valoarea dominanta pentru ei ; actiunea.
Reprezentanti
; Danton, V. Hugo, G. Sand, Gambetta, Mirabeau.
4. Pasionatii
(EAS). Întreaga lor personalitate este într-o tensiune extrema, fiind dominati
de ambitii, de succese, în opozitie cu sentimentalii care se multumesc sa
viseze. Activitatea lor este concentrata asupra unui scop unic, fiind apti în
mod natural pentru a comanda. Desi dominatori, stiu sa-si stapâneasca si sa-si
utilizeze violenta, dozând-o dupa oameni si împrejurari. Ambitia lor,
spririndu-se pe o autoritate dura, pe vigoarea reactiiilor la obstacole, precum
si peputerea de munca, conduce spre realizarea obiecivelor propuse, daca nu
este prea exagerata sau prea violent contrariata de dusmanii pe care ti-i
creaza.
Ân afara de ambitia valorizariii
proprii si de vigoarea reactiei, pasionatii se mai caracterizeaza prin putere
de munca, gustul pentru istorie sauprin atasamentul fata de trecut, severitate.
Sentimentele ân general sunt directionate mai mult sau mai spre austeritate decît spre amorul pur,
mergînd adesea pîna la ascetism. Valoarea dominanta pentru ei ; ândeplinirea
operei preconizate.
Reprezentanti; Napoleon, Pasteur, Pascal, Racine, Corneille, Flaubert,
Michelangelo.
5. Sangvinicii (nEAP); extravertiti, efectueaza observatii exacte si dau
dovada de un remarcabil simt practic. Iubesc lumea, iar ân relatiile cu oamenii
se arata politicosi, spirituali, ironici, sceptici. Apti pentru a fi
conducatori, dau dovada de abilitate, pretuiesc mult experienta, manifestînd
inisiativa si o mare supplete a spiritului.
El este greu de tulburat, nu simte cînd un conflict apasa atat de greu
asupra sa pentru a-l zdrobi. Activitatea lui îi permite sa domine situatia iar
înfrîngera digicultatilor care îi apar consituie pentru el un amuzament. Legile
si uzantele nu sunt considerate cu preamare gravitate, fiiind suficienta
cunoasterea lor pentru a le aplica în mod inteligen. Ceea ce îl entuziasmeaza
sau îl scandalizeaza pe emotiv devine
pentru ssangvin pretext de reflectie ironica.
Reprezentanti; Bacon, Montesuieu, Anatole France, Tallyrand, Mazarin.
6 Flegmaticii (nEAS). Manifesta o activitate care se reduce la dobîndirea
strictului necesar, fara agitatie, cu perseverenta, împinsa pînala tenacitate.
Opozitis osmenilor se va lovi de indiferenta flegmaticului si se va uza în fata obstinatiei sale.
Este obiectiv si nu încurca se în consideratii dictate de sensibilitatea,
evitîndu-le printr-o activitate metodica. Grija lui se limiteaza preocuparile,la personale, dar acest egoism este temperat de
un mare respect pentru semenii sai, pentru
obiceiurile lor, pentruhabiturile
lor, cu conditia ca acesti oameni sa nu vina în conflict cu el. Sunt
dominati de o regularitate inflexibila în utilizarea timpului, de automatism.
Sunt oameni cu tabieturi, respectosi fata de principii, punctuali,
obiectivi, demni de încredere, pedanti rabdatori, tenaci, lipsiti de afectare,
cu dispozitie egala.
Simtul umorului este la ei foarte viu, poseda un fel de optimism rece care
consta în a înlocui emotia cu o agreabila zeflemisire. Iubesc sistemele
abstracte.
Examineaza faptele si reflecteaza, nu se pasioneaza, ramîne calm si cauta
sa degajeze elementele cu sînge rece.Valoarea dominanta pentru ei ; legea.
Reprezentanti; Kant Washington, , gton, Franklin, Bergson.
7 Amorfii ( nEnAP); lipsa de energie, neglijenta, toleranta datorita indiferentei, sunt
concilianti, fara spiritîntreprinzator, fac adesea dovada unei încapatînari
deosebit de tenace. Sunt linistiti si calmi, putin comunicativi si reflexivi.
La Lipsa lor de energie si neglijenta se
mai adauga înclinarea spre lene, lipsssa de punctualitate, indiferenta.
Valoarea dominanta; placerea.
Reprezentanti; Ludovic al XV-lea, La Fontaine.
8. Apaticii (nEnAS). Sunt închisi în sine, interiorizati si ca atare
orientati catr propriul eu. Sumbri si taciturni, rîd rar, nu cunosc explozia,
vivacitatea, sunt conservatori, robi ai habitudinilor de la care nu se abaat.
Nu dispun de spirit întreprinzator, iubesssc liinistea inteioara si
singuratatea. Desi viata sociala îi lasa indiferensi, sunt totusi, în general,
oameni onesti, onorabili.
Nonemotivii inactivi n-au deloc reactii personale, îsi asculta habitudinile
sau asculta de circumstante, de aceea sut foarte putin afectati. Rezistenta
habitudinilor le confera independenta si le asigura autonomie relativa în
raport cu mediul. Forta lor este aceea a inertiei. Valoarea dominanta;
linistea.
reprezentanti; Ludovic al XVI-lea.
Aveti trasaturi de caracter evitant?
1. Mi s-a intamplat sa refuz unele invitatii, din teama de a nu ma simti stingher (a).
2. Prietenii mei sunt cei care m-su ales pe mine, nu ei pe ei.
3. Sunt stapanit (a) de teama de a nu spune lucruri neinteresante.
4. Mi s-a intamplat sa ma simt ridicol (a) in fata cuiva, asa ca am preferat sa nu mai vad niciodata acea persoana.
5. In societate sunt mai putin destins (a) decat majoritatea oamenilor.
6. Am ratat multe ocazii in viata personala sau in cea profesionala, din timiditate.
7. Ma simt bine numai in familie sau in compania unor vechi prieteni.
8. Mi-e teama sa nu le par o persoana neinteresant celorlalti sau sa-i dezamagesc.
9. Imi este foarte greu sa inchei o conversatie cu o persoana careia abia i-am fost prezentat (a).
10. Nu o singura data mi s-a intamplat sa beau ceva sau sa iau un medicament inainte de a ma intalni cu alti oameni.
Nincsenek megjegyzések:
Megjegyzés küldése