Comunicare şi abilităţi sociale
PROIECT DE LECŢIE
DATA:
UNITATEA ŞCOLARĂ: Şcoala Gimnaziala Nr 1
Diosig
PROPUNĂTOR: Szabo Aliz
CLASA: a VII-a sau a VIII a
ARIA CURRICULARĂ: Consiliere şi orientare
MODUL: Comunicare şi abilităţi sociale
TEMA: Acelaşi
cer- orizonturi diferite
SCOP: -conştientizarea diferitelor forme de
manifestare a discriminării cotidiene
-formarea unei atitudini pozitive faţă de diferenţele dintre indivizi
OBIECTIVE OPERATIONALE
La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili :
O.1.- să citească un poem la prima vedere şi, urmărind
ideea principală, să-l reconstituie din mai multe fragmente;
O.2. -să aprecieze valoarea de adevăr conţinută de
versurile poemului;
O.3.- să-şi imagineze sentimentele resimţite de eroul
textului;
O.4.- să exprime propria stare emoţională;
O.5.- să găsească criterii discriminatorii ce
funcţionează în societatea românească;
O.6.- să prezinte experienţe personale negative în
legătură cu discriminarea;
O.7.- să comunice deschis propriile critici la adresa
modurilor şi criteriilor discriminatorii
STRATEGII DIDACTICE:
- Metode si procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, dezbaterea, brainstorming, învăţarea prin cooperare,
- Mijloace de învătământ:textul poemului “Umbra”, imagini, fişe de lucru, foi offset,plicuri, catalogul emoţional, postituri colorate, markere, lipici
- Moduri de organizare: frontal, pe grupe, individual;
- Evaluare : aprecieri verbale, calificative, catalogul emoţional
BIBLIOGRAFIE:
Cucos,C-tin,Educatia-dimensiuni culturale si interculturale, Polirom,Iasi,2000
Cozma,Teodor[coord.]O nouă provocare pentru educaţie
interculturală , Polirom, Iaşi, 2001
N.C. Matei ,Psihologia relatiilor
morale interpersonale, Editura Scrisul
Românesc ,Bucureşti, 1981
A.Nedelcu,Educatia interculturala in scoala, Editura Humanitas Educational,
Bucureşti,2000
SCENARIUL LECŢIEI
Secvenţe didactice
|
Conţinutul instructiv-educativ
|
Moduri de organizare
Metode si proceedee
|
Material didactic
|
Evaluare
|
Moment organiza-
toric
Captarea atenţiei
Anunţarea temei şi a obiective
lor
Dirijarea învaţării
Obţinerea performanţei
Tema pentru acasă
Evaluarea activităţii
|
4 min
Înregistrarea aspectelor legate de frecvenţă, disciplină, ţinută,realizarea
sarcinilor şcolare la momentul desfăşurării activităţii şi din precedentele
două zile.
În acest timp, se completează catalogul emoţional, elevii
lipind pe flipchart postituri în dreptul sentimentului pe care îl încearcă.
Activitatea nr. 1 5 min
Spargerea gheţii se va face
cu ajutorul metodei ghemului
de aţă.Acesta pleacă de la profesor care se prezintă primul şi işi spune şi o
trasatura de caracter care are ca iniţială aceiaşi literă cu care îi începe
numele.Ghemul va merge din mână în mână, fiecare
elev urmând modelul profesorului, prezentându-se asemeni acestuia.
Activitatea nr.2
5 min
Anunţarea temei şi formarea grupurilor
Grupul nostru mic-clasa- este societatea în miniatură. Suntem
diferiţi, avem aspect, calităţi şi defecte personale dar, în acelaşi timp,
avem un numitor comun: suntem fiinţe umane, trăim în acelaşi spaţiu şi
trebuie să creem acele condiţii pentru ca fiecare dintre noi să se simtă
bine. Exerciţiul cu sfoara ne-a ajutat să ne amintim cine suntem şi, asemenea
sforii, trebuie să găsim, în noi, liantul care să ne ajute să trăim împreună
în lumea noastră comună. Despre ceea ce ne desparte, mai ales, vom vorbi
astăzi în cadrul activităţii derulate sub titlul “Acelaşi cer-orizonturi
diferite.”
Constituirea grupurilor de lucru se va face cu ajutorul unor
buline colorate care vor fi lipite de profesor pe fruntea fiecăruia dintre
elevi. Iniţial, copiii vor forma un cerc, ei fiind întorşi cu spatele la
centru, astfel încât să nu vadă ce se întâmplă cu ceilalţi. După lipirea
bulinelor pe fruntea tuturor(buline de cinci culori, pentru constituirea
celor cinci grupuri), sunt invitaţi să se întoarcă şi să vadă cum pot să se
grupeze. Sunt lăsaţi câteva zeci de secunde singuri, pentru a vedea dacă
găsesc soluţii(ar trebui să se ajute, câte unul să îi apropie pe cei care au
aceeaşi culoare; la rândul lor, cei ce vor avea o asemenea iniţiativă vor fi
integraţi de colegii care observă similaritatea culorilor). Dacă nu se
descurcă, profesorul îi va ghida. Sunt invitaţi să-şi ocupe locurile la
mesele pe care se găsesc buline de culoarea pe care tocmai au descoperit că o
au pe frunte.
Activitatea nr. 3 10 min
Vor extrage din plic doar cele patru fragmente ale poemului
scris de un copil de vârsta lor, vor citi, vor pune fragmentele în ordinea corectă, vor da poemului un titlu
şi vor motiva acest titlu,utilizând foaia offset. Fiecare grup îşi va
prezenta apoi opţiunea în faţa celorlalţi, foile lor (purtând aceeaşi bulină
colorată) fiind afişate în faţa clasei.
Activitatea nr. 4 10 min
Profesorul organizează o discuţie
dirijată plecând de la poemul lecturat de copii :
-unde/în ce ţară se petrece
acţiunea ?
-cine este băiatul ?
-cum se simte el ? dar voi ?
Profesorul solicită întregii clase să
precizeze sentimentele pe care cred ei că le are eroul poemului, înregistrându-le
pe flipchart cu o culoare închisă, care să simbolizeze tristeţea,
deznădejdea… Poate înşira sentimentele precizate de ei în jurul unui
emoticon(cel trist, cu colţurile gurii lăsate) pe care să-l deseneze ad hoc
pe flipchart.Solicită apoi să menţioneze sentimentele pe care le-au încercat
ei în momentul lecturii poemului respectiv, înregistrându-le cu o altă
culoare în nuanţe de asemenea închise. Va remarca apoi asemănările şi diferenţele dintre cele
două casete sufleteşti.
Profesorul precizează apoi că poemul se
numeşte “Umbra” şi le cere să găsească explicaţii pentru acest titlu. Titlul
original şi explicaţiile copiilor vor fi înregistrate pe o altă filă
flipchart.
- de ce este astfel tratat?
- de ce cei diferiţi sunt atât de uşor arătaţi
cu degetul şi supuşi excluderii ?
Activitatea nr.5 10 min
-se pot întâmpla asemenea situaţii-ca cea
din poem- să se întâmple şi în ţara noastră ?
- care ar fi categoriile supuse la tratament discriminatoriu în
România ?
Fiecare grup va realiza, cu ajutorul
imaginilor pe care le are în plic, un poster pe această temă, dându-i un
titlu şi un slogan. Fiecare grup îşi va prezenta produsul. (au imagini cu
tematică diferită: etnii, religii, varste, sex, poziţie socială)
-este firească o asemenea atitudine? De
ce ?
Activitatea nr.4 3 min
Se citeşte întregul poem de către câte un
reprezentant al fiecărei grupe pentru a reaminti ideea forţă a acestuia şi
pentru a face trecerea către următoarea activitate.
Profesorul anunţă că, în ora următoare,
vor încerca să găsească împreună cele mai importante cauze ale unui atare
comportament şi cum se poate atenua o asemenea manifestare. Pentru aceasta îi
invită să caute în dicţionare explicaţiile pentru termenii “prejudecată”,
“rasism”, “intoleranţă”, “xenofobie”
Feed back
3 min
Copiii sunt apoi invitaţi să completeze
iar catalogul emoţional, prin eventuala mutare a postiturilor de la o rubrică
la alta, în timp ce profesorul face aprecieri generale asupra modului în care
au lucrat, s-au implicat, au colaborat.
|
frontal
conversaţia
individual
frontal
conversatia
frontal
conversatia
brainstorming
lucrul pe grupe
frontal
activitate de grup
conversatia
brianstorming
individual
individual
|
catalog emoţional
postituri colorate
ghem de aţă
buline colorate
Fiecare grup are pe masa de lucru câte un
plic conţinând poemul “Umbra” decupat în mai multe bucăţi, foi offset marcate cu buline, markere
colorate
flipchart
markere
emoticoane
scotch
imagini reprezentând diverse categorii de
persoane, lipici, foi offset, markere
Fragmente mari ale poemului (se lipesc pe
flipchart pe măsură ce sunt lecturate)
catalog emoţional
postituri
|
aprecieri verbale
aplauze
aprecieri verbale
aplauze
aprecieri din partea colegilor
aplauze
aprecieri verbale
aprecierile colegilor
aplauze
motivarea postitului personal
|
ANEXE
1. CATALOG EMOTIONAL
Starea de
spirit
|
Iniţial
|
Final
|
| CURIOS |
||
| FERICIT |
||
| INCANTAT |
||
| MULTUMIT |
||
| NERABDATOR |
||
| NEDUMERIT |
||
| PLICTISIT |
||
| SUPARAT |
||
| SURPRINS |
||
| OBOSIT |
Umbra
Orele de şcoală se îmcheie.
Stă la spatele cozii pentru autobuz,
dezolat şi singur.
Faţa sa inexpresivă
maschează profunda dezamăgire a zilei
ca un văl.
Intră un elev singuratic.
Se joacă cu o minge.
«Toţi îi întorc spatele ? »
E...diferit.
« Tata mi-a spus să stau departe de cei de felul lor. »
Se îdreaptă către zidul terenului de joacă.
Cunoaşte fiecare cărămidă aproape după nume.
Zidul ăsta e prietenul lui.
Îşi duce degetele prin părul cârlionţat.
« Întoarce-te de unde ai venit ! »
-începe refrenul zilei-.
Îşi închide urechile
Şi se îndepărtează.
Urcă încet scările către umilul său etaj
-liftul nu funcţionează- :
Dă de cheie, intră,
îşi salută mama şi sora
şi se retrage repede în cămăruţa sa.
Îşi acoperă faţa neagră
cu mâinile sale negre
şi plâmge încet în perna
care-i cunoaşte lacrimile atât de bine.
Comunicare şi abilităţi sociale
PROIECT
DE LECŢIE
Scoala Gimnazila Nr1 Diosig
Profesor: Szabo Aliz
Clasa: a VIII-a
Disciplina: Consiliere
Data:
Durata: 50 minute
Modulul: Comunicare şi abilităţi sociale
Tema activităţii: “Ascultă ceea ce spun ! - Să fii tolerant ! “
Obiectiv cadru: Formarea aptitudinilor şi achiziţionarea cunoştinţelor
şi abilităţilor de interrelaţionare, în vederea dezvoltării personale
Valori şi atitudini:
- Respect şi încredere în sine şi
în ceilalţi;
- Recunoaşterea
unicităţii fiecărei persoane;
- Receptivitate la emoţiile celorlalţi;
- Valorizarea relaţiilor
interpersonale.
Competenţe specifice:
- Să aplice
principiile unei comunicări interpersonale pozitive;
- Să demonstreze
abilităţi privind comportamentul tolerant.
- Să dovedească
abilităţi de ascultare dar şi de formulare de mesaje
Competenţe:
La sfârşitul
activităţii, elevii vor fi capabili :
- să ştie să
asculte mesajul transmis, să manifeste respect pentru exprimarea diferitelor
puncte de vedere
- să definească
termenul de “toleranţă”;
- să identifice
cauzele care determină un comportament intolerant;
- să exemplifice
situaţii de toleranţă/intoleranţă în angrenajul relaţiilor interpersonale,
în familie, clasă, societate;
- să discrimineze
consecinţele posibile ale intoleranţei;
- să
demonstreze comportament adecvat situaţiilor de toleranţă/intoleranţă.
Strategii de realizare:
a) Forme de
organizare:frontal, individual, pe grupe.
b) Metode şi
procedee: conversaţia, exemplul,descoperirea,brainstorming,studiu de caz,
problematizarea,eseul de 5 minute, joc de rol.
c) Mijloace
didactice: fişe de lucru, chestionar, imagini, fişe de autoevaluare.
Bibliografie:
1. Bîrzea,C. (coord.), Dezvoltarea
educaţiei permanente în România, Bucureşti,
Editura Alternative,1998
2. Ciocârlan, C.V., Raporturi
interpersonale, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică,1981
3. Un ghid prin labirintul artei de a face faţă conflictelor, Ed. Arc 1998
Scenariu didactic:
Nr.
crt.
|
Etapele
lecţiei/
dozare
|
Conţinutul informaţional al lecţiei
Activitatea Activitatea
profesorului elevilor
|
Strategia didactică
Metode şi Forme de Resurse
procedee organizare materiale
|
|||
1.
|
Moment
organizatoric
( 1 minut)
|
-Se consemnează
absenţele
-Se verifică existenţa
resurselor materiale
Verificarea temei
|
-Răspund la întrebări
Elevii vor fi aşezaţi pe 4
grupe
-două eleve au de pregătit
Referat cu tema zilei
“ Ascultă ceea ce spun “
Fiecare grupă va primi o întrebare
|
Conversaţia
|
Frontal
|
|
2
3.
|
Motivarea
elevilor:
sensibilizarea
elevilor;
captarea
atenţiei.
(5 minute)
Anunţarea temei şi a
obiectivelor
|
- Să vedem dacă puteţi să
enumeraţi tot ceea ce aţi auzit (elevii vor sta 1 minut în linişte ei vor nota tot ce au auzit )
“Cât de bine eu ascult ?“
Interpretarea răspunsurilor
(Anexa 1.)
“Comunicarea constructivă” (vezi Anexa nr.2)
Pe tablă se scrie lista, ce calităţi trebuie să posede o persoană care
poate comunica
|
Propune elevilor completarea unei fişe de lucru: “Ascultă“
După care vor face schimb de
foi cu veciunul de bancă.
Un text cu întrebări şi răspunsuri ( aproape întotdeauna, uneori,
aproape niciodată)
Elevii citesc cu atenţie şi completează fişa de lucru
Este prezentat oral
răspunsul de către un lider al gupului folosindu-se calităţile enumerate de
ei
|
Conversaţia
Se extrage un bileţel din bol cu întrebarea adresată grupei
Exerciţiul
Conversaţia
|
Individual
Pe grupe
Pe grupe
|
Fişa de lucru
Chestionar
Fişe de lucru
|
-Pornind de la răspunsurile
elevilor şi de la discuţiile lansate în orele anterioare, propune ca astăzi să
se discute despre ce înseamnă să ascuţi să fii ascultat cum comunicăm şi nu în ultimul rând despre toleranţă
şi intoleranţă, “Toleranţa- între virtute şi slăbiciune”
|
Elevii ascultă cu atenţie
şi îşi notează
|
Expunerea
|
Individual
|
Tabla
Video
proiector, power point
|
||
4.
|
Desfăşurarea
activităţii
(20 minute)
|
-Pentru început, elevii vor
nota în caiete tot ce le trece prin gând atunci când aud cuvintele toleranţă
şi intoleranţă
-Cuvintele,ideile vor fi scrise pe tablă
-Se scrie definiţia termenului pe tablă
-Prin comparaţie,se solicită elevilor să definescă termenul intoleranţă
-Care sunt cauzele/
factorii care duc la manifestarea intoleranţei
-Când putem vorbi de un comportament tolerant sau intolerant
-În ce domenii putem vorbi de toleranţă/
intoleranţă
-Se solicită prezentarea unor cazuri de toleranţă/
intoleranţă din experienţa şcolară/
extraşcolară
Se solicită elevilor găsirea unor soluţii în scopul înlăturării
intoleranţei în mediul şcolar, social
|
Elevii asculta cu atenţie şi scriu în caiete
Îngăduinţă, indulgenţă,
Elevii caută explicaţia cuvântului toleranţă
Elevii definesc termenul intoleranţă
Elevii se implică activ în descoperirea cauzelor care duc la manifestarea
intoleranţei
Elevii dau exemple de comportament tolerant/intolerant
Elevii prezintă domeniile în care se manifestă toleranţa/
intoleranţa
Elevii dau exemple de cazuri de toleranţă/
intoleranţă din şcoala şi din afara şcolii
Elevii se implică activ în
găsirea unor soluţii pentru înlăturarea intoleranţei
|
Brainstor-ming
Conversaţia
Comparaţia
Conversaţia
Descoperi-rea
Problemati-
zarea
Exemplul
|
Frontal
Individual
Individual
Individual
Frontal
Frontal
Individual
Frontal
Individual
grupe
|
Tabla
|
5.
|
Obţinerea
performanţei
(10 minute)
|
-Intoleranţa poate cauza manifestări, conduite agresive şi violente. Se propune elevilor un studiu de caz intitulat “Toleranţă
şi conflict în istoria universală”
(vezi Anexa nr.3)
|
Elevii vor fi împărţiţi pe
grupe, fiecare asumându-şi identitatea unei minorităţi naţionale. Pe baza fişelor
de lucru, vor sesiza cazurile de intoleranţă din trecut şi prezent, precizând posibilele cauze ale
acestor conflicte
|
Studiu de caz
|
Grupe
|
Fişe de lucru
|
6.
|
Evaluare
(10 minute)
|
-Se propune elevilor un chestionar cu tema: “Suntem toleranti?”
(vezi Anexa nr.4)
-Odată cu testul de evaluare, elevii primesc şi o fişă de autoevaluare(vezi
Anexa nr.5)
|
Fiecare elev rezolvă chestionarul primit şi îşi calculează punctajul
obţinut
Elevii completează fişa de
autoevaluare
|
Evaluare cu ajutorul
chestionaru-
lui şi a fişei de
autoevalua-
re
|
Individual
Individual
|
Chestionar
Fişa de autoevalua-re
|
7.
|
Concluzii
(1 minut)
|
Concluzii asupra temei şi
asupra desfăşurării activităţii
|
Elevii îşi spun propriile opinii
|
Conversaţia
|
Frontal
Individual
|
|
8.
|
Anunţarea
temei pentru ora următoare
|
Anunţă tema: “Mesaj eu- tu”
|
Elevii îşi notează tema
|
Frontal
|
||
Anexa nr.1
Timp de
lucru 3 min. Cât
de bine eu ascult ?
Aproape întotdeauna
|
Uneori
|
Aproape niciodată
|
|
1.Eu mă
concentrez asupra discuţiei, indiferent despre ce este vorba
|
|||
2.Privesc interlocutorul
|
|||
3.Încerc să nu visez cu ochii deschişi
|
|||
4.Ascult pentru ca să înţeleg nu numai idea principală,
dar şi faptele
|
|||
5.Mă
concentrez asupra cuvintelor interlocutorului dar nu asupra sensului lor
|
|||
6.Zgomotul
exterior nu îmi distrage atenţia
|
|||
7.Atrag atenţie
nu numai la cuvinte, dar şi la gesturi, limbajul corporal şi timbrul vocii
|
Timp de
lucru 3 min. Cât
de bine eu ascult ?
Aproape întotdeauna
|
Uneori
|
Aproape niciodată
|
|
1.Eu mă
concentrez asupra discuţiei, indiferent despre ce este vorba
|
|||
2.Privesc interlocutorul
|
|||
3.Încerc să nu visez cu ochii deschişi
|
|||
4.Ascult pentru ca să înţeleg nu numai idea principală,
dar şi faptele
|
|||
5.Mă
concentrez asupra cuvintelor interlocutorului dar nu asupra sensului lor
|
|||
6.Zgomotul
exterior nu îmi distrage atenţia
|
|||
7.Atrag atenţie
nu numai la cuvinte, dar şi la gesturi, limbajul corporal şi timbrul vocii
|
Anexa nr.2
Ce calităţi trebuie să posede
o persoană care poate comunica ?
Construirea comunicării
- T e aflii la teatrul şcolii. Pe speteaza scaunului pe care şezi persoana din urmă a pus picioarele. Cum îl vei face să înţeleagă că te deranjează ?
____________________________________________________________________________________________________________________________________
2. De jumătate de
oră stai cu mâna ridicată. Profesorul nu te bagă în seamă şi continuă să-I
liniştească pe elevii care fac gălăgie. Cum vei atrage atenţia profesorului ?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3. Nu ai nimerit
mingea de fotbal şi unul din colegi te insultă. Tu nu doreşti să ieşi din joc.
Cum îi vei lămuri că ai făcut tot posibilul şi nu-ţi place să fii insultat ?
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________
4. Lucrezi împreună cu un grup de elevi. Cum
încerci să zici ceva restul elevilor te întrerup. Cum poţi spune grupului că
doreşti să fii ascultat ?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Anexa nr. 3
Fişe de lucru
1.
a) “Încercăm să trăim aproape de familiile
şi de prietenii noştrii. Avem grijă de persoanele în vârstă. Ne iubim copiii.
Ne place să păstrăm unitatea comunităţii noastre”;
“Ne place
să ne adunăm, să spunem poveşti şi să cântăm. Pentru noi este foarte important
să ne bucurăm de viaţă”.
Fişe de lucru
Anexa nr. 3.
2.
b)
“Suntem foarte independenţi. Ne place să ne purtăm singuri de grijă. Nu datorăm nimic nimănui”;”Casele
noastre sunt diferite de cele aparţinând oamenilor din alte popoare. Ele sunt
deosebite şi nouă ne plac foarte mult. Ne place să ne păstrăm tradiţiile, să ne
păstrăm limba , obiceiurile, sărbătorile” ;”Suntem foarte talentaţi. Putem
practica multe meserii. Contribuim la prosperitatea ţării în care
trăim”;”Strămoşii noştrii au făcut multe fapte de vitejie. Ne place să ne aducem aminte de aventurile
lor. Avem istoria noastră pe care vrem să o transmitem şi urmaşilor”.
Fişe de lucru
Anexa nr. 3
3.
“Unii doctori nu ne ajută atunci când suntem
bolnavi.Este dificil pentru noi să primim asistenţă socială. În spitale suntem
trataţi rău şi izolaţi în saloane speciale”;
”Mass-media nu
prezintă adevărul în ceea ce ne priveşte. Se spune că suntem o problemă. Presa
nu ne permite să ne prezentăm punctele de vedere.Apar foarte multe ştiri despre
infracţiuni comise de membri ai etniei noastre. Numele poporului nostru este
folosit ca o jignire”.
Anexa nr.4
Chestionar-
“Suntem toleranţi”
GRUPA.I.
1. Din ce surse ai aflat şi înţeles sensul
cuvântului tolerant (concesiv,răbdător,
îngăduitor,blând)?
a) părinţi b) profesori c) mass-media
2. Eşti tolerant (răbdător,
îngăduitor,blând) în familie ?
a) uneori b) tot timpul c) niciodată
3. Sunt părinţii toleranţi
(răbdători,îngăduitori,blânzi) în relaţia cu tine ?
a) DA b) NU c) uneori
4. Sunt profesorii toleranţi (răbdători,
îngăduitori, blânzi) în relaţia cu tine?
a) DA b) NU c) uneori
5. Consideraţi că profesorii sunt mai
toleranţi cu:
a) fetele b) băieţii c) elevii buni la învăţătură d) elevii slabi la învăţătură
GRUPA.II. Chestionar-
“Suntem toleranţi”
1. Stabileşti relaţii cu persoane din alte grupuri
etnice?
a) DA b) NU
2. Ai un comportament agresiv faţă de aceştia?
a) întotdeauna b) rareori c) niciodată
3. Vă simtiţi discriminaţi la şcoală? În
raport de:
* Sex DA / NU
* Situaţie materială uneori / niciodată
* Vestimentaţie uneori / niciodată
4. Ai prieteni de altă religie?
a) DA b) NU
5. Dintre formele de agresivitate (lovirea
unui coleg, lovirea unui obiect, intimidarea,
cuvinte obscene, injurii, jigniri,
ameninţarea, gălăgia, indisciplina), alegeţi trei care
consideraţi că sunt cele mai des întalnite la
voi în şcoală:
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
GRUPA.III.
Chestionar- “Suntem toleranţi”
1. Credeţi că vizionarea frecventă de filme
şi programe TV saturate de agresivitate
influenţează conduita persoanelor care
se comportă agresiv?
a) DA b) NU
2. Aţi fost vreodată victima unui
comportament agresiv?
a) DA b) NU
3. Aţi primit vreodată observaţii din partea
colegilor din cauza comportamentului
neadecvat
pe care l-aţi avut?
a) DA b) NU
4. Expunerea frecventă la violenţă poate
induce la oameni o insensibilitate la violenţă?
a) DA b) NU
5. Să presupunem că nu ar exista decât filme
cu personaje pozitive şi cu acţiuni bune.
Credeţi că ar mai exista violenţă în lumea
contemporană?
a) DA b) NU
Anexa
nr. 5
Fişa de autoevaluare
1.
Prin rezolvarea sarcinilor de astăzi am învăţat:
a)……………………………………………………………………………………….
b)…………………………………………………………………………………........
2. Dificultăţile pe care le-am întâmpinat au
fost următoarele:
a)………………………………………………………………………………..……...
b)…………………………………………………………………………………….…
3. Am fost plăcut
impresionat/ă de:
a)……………………………………………………………………………………
b)……………………………………………………………………………………
4. Colaborarea în cadrul
grupei ar putea fi apreciată :
a) cu
nota………………………
b) cu
calificativul…………........
5. Sentimentele pe
care le-am încercat în această oră sunt:
a)……………………………………………………………………………………..
b)……………………………………………………………………………………..
TESTUL BELBIN pentru stabilirea ROLULUI ÎN ECHIPĂ
Pentru fiecare secţiune se distribuie un total de 10 puncte între întrebările care credeţi că descriu cel mai bine comportamentul dumneavoastră. Aceste puncte pot fi distribuite între câteva întrebări sau în unele cazuri veţi dori să daţi câte un punct poate fiecărei întrebări sau toate cele zece puncte doar pentru una singură.
1. Cu ce cred că pot contribui la o echipă:
a) Cred că pot vedea şi obţine avantaje foarte rapid de pe urma noilor oportunităţi.
b) Pot lucra bine cu o gamă variată de oameni.
c) Producerea ideilor este una din calităţile mele naturale.
d) Capacitatea mea constă în a susţine oamenii oricând văd că ei au ceva de valoare cu care ar putea contribui la obiectivele grupului.
e) Capacitatea mea de a urmări lucrurile până la capăt este strâns legată de eficienţa mea personală.
f) Sunt pregătit să îmi pierd popularitatea pentru o vreme dacă ştiu că asta va duce la rezultate bune în final.
g) Îmi dau seama rapid ce s-ar potrivi să facem într-o situaţie ce îmi este familiară.
h) Pot oferi un mod rezonabil de rezolvare pentru diferite feluri de acţiuni fără a produce prejudicii şi fără a fi părtinitor.
2. Dacă am un posibil neajuns în munca de echipă s-ar putea să fie pentru ca:
a) Nu mă simt în largul meu dacă întâlnirile (de lucru) nu sunt bine structurate şi controlate şi, în general, bine conduse.
b) Sunt înclinat să fiu prea generos cu cei care au un punct de vedere valid dar care nu a fost luat în considerare.
c) Am tendinţa să vorbesc o mulţime de îndată ce grupul discută despre idei noi.
d) Punctele mele de vedere obiective îmi creează probleme în a mă alătura colegilor gata pregătit şi entuziast.
e) Când trebuie să se facă ceva, sunt uneori privit ca plin de forţă şi autoritar.
f) Îmi vine greu să conduc din frunte poate pentru că reacţionez prea tare la atmosferă de grup.
g) Sunt capabil să mă las atât de prins de ideile pe care le am încât pierd din vedere ce se întâmplă în jur.
h) Colegii tind să mă vadă ca pe o persoană care se îngrijorează peste măsură din cauza detaliilor sau a posibilităţii ca lucrurile să nu iasă cum trebuie.
3. Când sunt implicat într-un proiect cu alţii:
a) Am aptitudinea de a influenţa oamenii fără a face presiuni asupra lor.
b) În general, vigilenţa mea face ca greşelile din lipsă de grijă sau omisiunile să nu aibă loc.
c) Sunt pregătit să preiau controlul ca să fiu sigur că o întâlnire nu este o pierdere de timp sau că se ignoră obiectivele principale ale întâlnirii.
d) Se poate conta pe mine când e nevoie de o contribuţie originală.
e) Sunt întotdeauna gata să sprijin o sugestie bună când este în interesul comun.
f) Sunt foarte interesat să aflu care sunt ultimele noutăţi în privinţa noilor idei şi desfăşurarea lor.
g) Cred că cei din jur apreciază capacitatea mea de a hotărî la rece.
h) Se poate conta pe mine pentru ca toată munca esenţială să fie organizată cum trebuie.
4. Abordarea mea caracteristică faţă de grup constă în faptul că:
a) Am un fel liniştit în a-mi manifesta interesul de a-mi cunoaşte colegii mai bine.
b) Nu mă opun schimbării opiniei celorlalţi sau să am un punct de vedere singular.
c) De obicei pot găsi argumentele necesare pentru a combate o propunere lipsită de sens.
d) Cred că am talentul de a face lucrurile să meargă odată ce un plan trebuie pus în aplicare.
e) Am tendinţa de a evita evidentul şi de a scoate la iveală neaşteptatul.
f) Aduc o notă de perfecţionism în orice muncă de echipă pe care o fac.
g) Sunt gata să mă folosesc de contactele făcute şi în afara grupului.
h) Deşi sunt interesat de toate punctele de vedere prezentate, nu ezit să mă hotărăsc odată ce trebuie luată o decizie.
5. Obţin satisfacţie într-o muncă deoarece:
a) Îmi place să analizez situaţiile şi să analizez situaţiile şi să cântăresc toate şansele posibile.
b) Sunt interesat să găsesc soluţii practice la problemele ivite.
c) Îmi place să simt că adopt relaţii de lucru bune.
d) Pot avea o influenţă puternică în luarea deciziilor.
e) Pot întâlni oameni care au ceva nou de oferit.
f) Pot să-i fac pe oameni să cadă de acord în urmarea cursului necesar unei acţiunii ce trebuie îndeplinite.
g) Mă simt în elementul meu când pot acorda unei sarcini întreaga mea atenţie.
h) Îmi place să găsesc un subiect care să-mi stimuleze imaginaţia.
6. Dacă mi se dă deodată o sarcină dificilă ce trebuie să o rezolv într-o perioadă de timp limitat şi cu persoane cu care nu am mai lucrat:
a) M-aş simţi ca şi cum aş vrea să mă retrag într-un colţ pentru a stabili modul de a depăşi impasul înainte de a stabili soluţia.
b) Aş fi gata să lucrez cu persoana care a arătat cea mai pozitivă abordare, indiferent cât de dificilă ar fi persoana.
c) Aş găsi un mod de a reduce mărimea sarcinii prin a stabili cu ce poate contribui mai bine fiecare membru al echipei.
d) Dorinţa mea de a urgenta lucrurile ajută la îndeplinirea sarcinilor la timp.
e) Cred că mi-aş păstra capacitatea de a gândi obiectiv şi la rece.
f) Mi-aş reprima neliniştea de a atinge scopul în pofida oricăror presiuni.
g) Aş fi pregătit să iau o atitudine conducătoare pozitivă dacă aş simţi că nu se face nici un progres.
h) Aş deschide o discuţie cu dorinţa de a stimula noi idei şi de a face lucrurile să se mişte.
7. În legătură cu problemele la care sunt predispus când lucrez în echipă:
a) Sunt capabil să-mi manifest nerăbdarea cu cei care obstrucţionează progresul.
b) Cei din jur m-ar putea critica pentru că sunt prea analitic şi insuficient de intuitiv.
c) Dorinţa mea de a fi sigur că lucrurile s-au făcut bine poate ţine din loc treaba.
d) Am tendinţa de a mă plictisi repede şi mă bazez pe unul sau doi membri ai echipei care să mă scoată din această stare.
e) Îmi este greu să pornesc dacă scopurile acţiunii nu-mi sunt clare.
f) Câteodată nu reuşesc să explic şi să clarific decât cu mare greutate puncte complexe ce se ivesc.
g) Sunt conştient că trebuie să-i rog pe ceilalţi să facă lucrurile pe care eu nu le pot face.
h) Ezit să-mi prezint punctele de vedere când văd că întâmpin o reală opoziţie.
! Pentru ajutor in interpretarea chestionarului contactati-ma in cabinetul psihologic din scoala.
INTERPRETAREA PUNCTAJELOR TOTALE
Punctajul maxim vă indică în ce mod să remarcă persoana în cauză în cadrul unei echipe. Următorul punctaj mare indică rolul spre care se poate îndrepta persoana în cazul în care, pentru vreun motiv sau altul, există o cerinţă în cadrul echipei pentru rolul respectiv.
Cele mai slabe punctaje în cadrul echipei indică posibile arii de slăbiciune. Dar în loc să încercaţi să schimbaţi atitudinea managerului în aceste arii, ar fi mai bine să se ceară sprijinul unui coleg cu calităţi complementare.
Concluziile trebuie însă tratate cu unele rezerve, deoarece la orice chestionar există tendinţa de a încerca să fi mai popular decât ceilalţi, să răspunzi mai degrabă corect decât sincer. Tabelul de mai jos se bazează pe rezultatele obţinute de o gamă variată de angajaţi, aflaţi în diverse poziţii sau industrii.
Punctaj Punctaj Punctaj Punctaj Scor
mic mediu mare maxim mediu
0-33% 33-66% 66-85% 85-100%
I 0-6 7-11 12-16 17-23 10.0
C 0-6 7-10 11-13 14-18 8.8
M 0-8 9-13 14-17 18-36 11.6
IN 0-4 5-8 9-12 13-29 7.3
IR 0-6 7-9 10-11 12-21 7.8
ME 0-5 6-9 10-12 13-19 8.2
LE 0-8 9-12 13-16 17-25 10.9
F 0-3 4-6 7-9 10-17 5.5
ROLUL ÎN CADRUL ECHIPEI (1) - Trăsături caracteristice (2) - Cel mai bun rol (3) - Slăbiciuni acceptabile . (4) - Atitudine de evitat
IMPLEMENTATOR (I) 1. Autodisciplinat; munceşte din greu 2. Transpune planurile în scheme concise; foloseşte abordări sistematice; vede latura practică. 3. Lipsă de flexibilitate; îi displac ideile neverificate; se adaptează doar dacă i se spune " de ce?" 4. Competiţia pentru poziţie fără a fi loial ideilor sau organizaţiei; critici neconstructive la sugestiile altora; a părea de neclintit.
COORDONATOR (C) 1. Bun comunicator; inspiră încredere; calm; oferă motivaţie; încrezător; controlat; bun ascultător. 2. Organizează munca echipei; foloseşte calităţile şi talentul membrilor echipei; deleagă sarcinile. 3. Poate fi manipulativ; nu este în mod special creator. 4. Competiţia cu ceilalţi în defavoarea admiterii calităţilor lor; abdicarea de la conducere în faţa opoziţiei sau a apatiei.
MODELATOR (M) 1. Dinamic; produce schimbări; fire deschisă; greu de condus. 2. Modeleaza activitatea echipei; modifică starea de inerţie; ajută la urgentarea acţiunilor. 3. Tendinţe spre asprime sau grosolănie; nerăbdare; iritabilitate. 4. Asumarea unei prea mari autorităţi; competiţia cu INOVATORUL ( IN ) sau MONITOR / EVALUATORUL ( ME ); graba de " a vota" pentru a ajunge la o concluzie.
INOVATOR (IN ) 1. Creator; introvertit; reacţioneaza la laude şi critici; poate lucra singur; abordări " neortodoxe"; plin de imaginaţie; serios. 2. Sursa de inovaţii; generează noi idei; gândire spre soluţii alternative în rezolvarea problemelor. 3. Poate ignora practicul şi refuza protocolul; să fie cu capul în nori; poate fi uneori greu de stăpânit. 4. A pune prea mult efort pentru interesele proprii în detrimentul celor ce fac parte din echipă; a se simţi ofensat şi a se retrage; a crea " bisericuţe" sau a se întrece cu alţi inovatori.
INVESTIGATOR DE RESURSE (IR ) 1. Entuziast; bun conducător; fire deschisă; curios. 2. Răspunde la schimbări; explorează noi idei sau posibilităţi; negociază resurse; îşi face multe contacte. 3. Atenţie de scurtă durată; indisciplină; se plictiseşte uşor; lipsa capacităţii de a urmări lucrurile până la capăt. 4. A deveni neproductiv; pastrarea informaţiilor pentru sine; explorarea propriilor idei decât pe ale celorlalţi.
MONITOR / EVALUATOR ( ME ) 1. Judecăţi de valoare; prudent; fără emoţii; perspicace. 2. Analizează ideile; evaluează sugestiile; monitorizează obiectivele. 3. Mişcările greoaie; lipsa de inspiraţie; arareori inspiră pe cei din jur. 4. Critici lipsite de tact faţă de ideile colegilor; competiţia cu Coordonatorul sau Inovatorul; constantă remarcilor negative.
LUCRĂTOR AL ECHIPEI ( LE ) 1. Diplomat; sociabil; flexibil; conciliant; sensibil; adaptabil. 2. A ajuta pe ceilalţi; promovează un mod cooperant şi eficient; valoros în perioade de crize. 3. Indecis, în special în perioadele de criză. 4. Alăturarea cu un singur membru al echipei; evitarea deciziilor; competiţia pentru poziţie.
FINALIZATOR ( F ) 1. Meticulos. 2. Se asigură că nimic nu a fost scăpat din vedere; urmareşte lucrurile până la capăt; atenţie deosebită pentru detalii. 3. Ezitarea în a delega; îngrijorări; poate părea prea pedant cu detaliile. 4. Scăderea moralului prin critici sau îngrijorări; concentrarea asupra detaliilor în detrimentul vederii de ansamblu.
Vă doresc succes in formarea echipei şi în finalizarea activităţii!
Nincsenek megjegyzések:
Megjegyzés küldése