COMUNICAREA / Chestionare - Stil de comunicare/C.nonverbala/

Chestionarul S.C (Analiza stilului de comunicare)

Apreciaţi cu ADEVÃRAT / FALS următoarele afirmaţii, după cum vă este caracteristic. Marcaţi printr-un “X” în foaia de răspuns varianta aleasă.

1 – Spun adesea “da” când aş vrea să spun “nu”.
2 – Îmi apăr drepturile fără a le încălca pe ale altora.
3 – Prefer să ascund ceea ce gândesc sau ceea ce simt dacă nu cunosc bine persoana cu care vorbesc.
4 – Sunt mai de grabă o persoană autoritară şi decisă.
5 – În general, cred că este mai uşor şi mai abil să acţionezi prin persoane interpuse, prin intermediari, decât direct.
6 – Mă tem să critic oamenii şi să le spun ce gândesc.
7 – Nu îndrăznesc să refuz anumite sarcini, chiar dacă nu intră în atribuţiile mele.
8 – Nu mă tem să-mi exprim părerea chiar dacă acest lucru este primit cu ostilitate.
9 – Când are loc o dezbatere prefer să stau de-o parte, pentru a vedea în ce sens, în ce direcţie o va lua.
10 – Mi se reproşează adeseori că am spirit de contrazicere.
11 – Nu-mi place să ascult pe alţii.
12 – Mă aranjez astfel încât să fiu în apropierea celor cu funcţii mari pentru că aceasta aduce foarte multe beneficii.
13 – Sunt considerat destul de descurcăreţ şi de abil în relaţiile cu alţii.
14 – Întreţin cu ceilalţi raporturi întemeiate mai curând pe încredere, pe cooperare şi mai puţin pe dominare şi calcul.
15 – Prefer să nu cer ajutor colegilor mei, ar gândi că nu sunt competent.
16 – Sunt timid şi mă simt blocat de îndată ce trebuie să realizez o acţiune neobişnuită.
17 – Se spune că sunt nedescurcăresc şi deşi este adevărat, asta mă supără, mă enervează.
18 – Mă simt bine în contactele directe, nemijlocite, de tipul ” faţă în faţă”.
19 – Pentru a-mi realize scopurile, adesea mă prefac, joc teatru.
20 – Sunt cam guraliv şi adesea retez vorba celorlalţi, fără să-mi dau seama de asta în timp.
21 – Pentru a reuşi ceea ce mi-am propus sunt gata întotdeauna să fac totul.
22 – În general, ştiu la cine trebuie să fac apel şi mai ales când să fac apel; acest lucru m-a condus la reuşită.
23 – În caz de dezacord caut compromisuri realiste pe baza unor interese reciproce.
24 – Prefer să joc “cu cărţile pe faţă”.
25 – Am tendinţa de a amâna ceea ce trebuie să fac.
26 – Las adesea un lucru început fără a-l termina.
27 – În general, mă manifest aşa cum sunt, fără a-mi ascunde sentimentele.
28 – E greu să fiu intimidat.
29 – Cred că a-i speria pe alţii prin a fi mai dur cu ei, este un mijloc bun pentru a obţine ascultarea lor.
30 – Dacă am fost prins cu ceva ( “pe picior greşit”) ştiu să-mi iau revanşa când se iveşte ocazia.
31 – Consider că pentru a determina pe cineva să fie de acord cu tine, este suficient să-i reproşezi că nu-şi urmează propriile principii.
32 – Ştiu să profit de pe urma unui sistem de relaţii.
33 – Sunt capabil să fiu eu însumi, continuând să fiu acceptat şi de majoritatea celorlalţi.
34 – Când nu sunt de acord cu cineva îndrăznesc să i-o spun şi reuşesc să mă fac înţeles.
35 – Am grijă să nu-i inoportunez, să nu-i supăr şi să nu-i plictisesc pe alţii.
36 – Deşi mă străduiesc să iau hotărâri, ezit îndelung şi uneori evit chiar să aleg.
37 – Dacă părerea mea este singulară într-un grup prefer să tac.
38 – Vorbesc fără teamă în public, în adunări.
39 – După părerea mea viaţa constă în raporturi de forţă, de luptă.
40 – Îmi asum fără teamă riscuri mari în situaţii periculoase.
41 – Consider că prin crearea conflictelor poţi fi mai eficient (poţi obţine mai mult) decât prin reducerea tensiunilor.
42 – Cred că mimarea sincerităţii este un mijloc bun de a câştiga încrederea.
43 – Ştiu să ascult cu răbdare, fără să tai vorba altora.
44 – Duc până la capăt ceea ce am hotărât să fac.
45 – Îmi exprim sentimentele aşa cum le simt.
46 – Ştiu cum să-i fac pe oameni să accepte şi să adere la ideile mele.
47 – Consider că a-i flata pe oameni, a-i măguli, a le face complimente, sunt mijloace bune de a obţine ceea ce vrei.
48 – În conversaţiile cu alţii fac tot posibilul să-mi impun punctul de vedere.
49 – Ştiu să mânuiesc ironia muşcătoare.
50 – Sunt sensibil şi uşor de influenţat şi-mi dau seama că adesea mă las exploatat.
51 – Prefer să observ evenimentele şi discuţiile decât să particip la ele.
52 – Prefer să stau de o parte, în umbră, decât să mă fac remarcat.
53 – Manevrarea şi manipularea celorlalţi nu sunt, după părerea mea, soluţii de folosit.
54 – Opinia mea este că nu trebuie să-ţi anunţi prea repede intenţiile; acest lucru este o probă de neîndemânare.
55 – Şochez adesea prin faptele şi opiniile mele.
56 – Prefer să fiu “lup” şi să-i mănânc pe alţii, decât să fiu “miel” mâncat de ceilalţi.
57 – Cred că a-i manevra şi manipula pe alţii reprezintă adesea singurele mijloace de a obţine ceea ce vrei .
mâncat de ceilalţi.
57 – Cred că a-i manevra şi manipula pe alţii reprezintă adesea singurele mijloace de a obţine ceea ce vrei .
58 – În general ştiu să protestez cu eficacitate dar fără agresivitate excesivă.
59 – Uneori, întârzii prea mult în rezolvarea unora dintre problemele mele.
60 – Evit situaţiile care m-ar pune într-o lumină neplăcută.

COTAREA SI INTERPRETAREA TESTULUI.

Proba a fost construită de S. Marcus, psiholog român cu importante contribuţii în studiul fenomenului empatic.

Proba este relevantă pentru cele 4 stiluri fundamentale de comunicare:

1.- Stilul non-asertiv: 1, 7, 15, 16, 17, 25, 26, 35, 36, 37, 50, 51, 52, 59, 60.

2.- Stilul agresiv: 4, 6, 10, 11, 20, 21, 28, 29, 30, 39, 40, 48, 49, 55, 56.

3.- Stilul manipulator: 3, 5, 9, 12, 13, 19, 22, 31, 32, 41, 42, 46, 47, 54, 57.

4.- Stilul asertiv: 2, 8, 14, 18, 23, 24, 27, 33, 34, 38, 43, 44, 45, 53, 58.

Se acordă câte un punct răspunsurilor “ADEVĂRAT”. Se însumează punctele pe stiluri de comunicare. Stilul la care s-a obţinut numărul maxim de puncte indică atitudinea dominantă în comunicare, caracteristicile relativ stabile şi previzibile ale comportamentului comunicativ.

Distragerea reciproca

Scop:

1. A deveni constient de manierele sau comportamentele ce ii distrag pe altii
2. Ajuta-ti partenerul sa-si identifice comportamentele sau manierele nonverbale ce distrag atentia

Indicatii:

1. Faceti o lista cu orice gesturi ale partenerului care sunt pentru dumneavoastra enervante sau va distrag.
2. Analog pentru partener – lista cu gesturile enervante ale dumneavoastra.
3. Pentru a va ajuta pe dumneavoastra si pe partener sa intelegeti imprejurarile in care amandoi deveniti enervanti, completati formularul urmator despre partenerul dumneavoastra:

Nr.	Comportamente ce ma deranjeaza/distrag	Situatia
1.
2.
3.

Nr.	Comportamente ce deranjeaza/distrag pe altii	Situatia
1.
2.
3.

Intrebari:

1. De care dintre comportamente/gesturi nu erati constienti?
2. Ce schimbari ati vrea sa faceti in comportamentul dumneavoastra nonverbal?
3. Cum credeti ca veti putea aschimba acest comportament?

! De multe ori limbajul non-verbal dezvaluie ceea ce am fi vrut sa aflam prin comunicarea verbala. Trebuie sa avem in vedere daca vrem sa descifram interlocutorul: intr-o discutie amicala intre doua persoane care nu s-au mai vazut de mult, luminarea fetei unui dintre ei, rasul, zambetul ori strangerea in brate arata bucuria revederii. Dar o simpla strangere de mana, un aer distant sau o privire rece denota pe de alta parte, mai degraba rezervarea si o dorinta foarte mare de a iesi cat mai repede dintr-un posibil dialog.

            Paul Ekman si Wallance V. Friesen (1971-1975) au identificat trei componente ale fetei in comunicarea emotiilor.

-         Prima componenta este reprezentata de partea de sus a fetei, fruntea si sprancenele;

-         A doua parte, de mijloc, urechile, ochii, pometii obrajilor;

-         Partea de jos a fetei, nasul, gura si barbia.

Toate acestea ilustreaza sapte tipuri de emotii: furia, dezgustul, teama, bucuria, supararea, satisfactia si surprinderea, recunoscute ca fiind universale. Pe langa acestia, Jonathan Haidt si Deacher Keltner 1999, mai supun atentiei si alte stari: jena, rusinea, compasiunea, amuzamentul, muscarea limbii, acoperirea fetei sau mirarea.

 Comunicarea nonverbala este o componenta esentiala in viata de zi cu zi. Fie ca ne ducem la un interviu, ca tinem un discurs, ca avem o discutie sau suntem intr-o situatie care solicita mult autocontrol, comunicarea nonverbala este factorul de care depinde uneori intregul nostru succes.

Acest lucru se inampla deoarece din totalul mesajelor transmise de o persoana si retinute de interlocutor: 7% sunt verbale, 38% sunt paraverbale iar  55% sunt nonverbale.

De altfel, axioma comunicarii nonverbale evidentiaza faptul ca acest tip de comunicare are relevanta mai mare decat semnalele verbale si paraverbale (tonul vocii, accent, tonalitate etc). Aceasta axioma enunta urmatorul lucru:
Cand ceea ce spuneti nu este in concordanta cu ceea ce faceti, interlocutorul va crede ceea ce vede, adica semnalele nonverbale ale corpului dumneavoastra.

Limbajul nonverbal (body language) este alcatuit din trei componente: mimica, privirea si gestica.
Mimica  se refera la toate fenomenele pe care le putem observa pe fata unui om :  miscarile capului, contactul vizual, directia privirii, zambetul.

In privinta privirii, pentru a construi o relatie de comunicare trebuie sa pastram contactul vizual cam 60% – 70% din timp. De asemenea, exista  mai multe tipuri de priviri: oficiala,  intima,  laterala, care atunci cand e insotita de zambet inseamna interes, iar atunci cand e iinsotita de incruntarea  sprancenelor inseamna ostilitate. La fel, inchiderea ochilor inseamna dorinta de a finaliza interactiunea.
Gestica se refera la limbajul mainilor in termeni de viteza a miscarii, grad de tensiune, pozitii, zone de miscare, mod de tinere a degetelor, distanta dintre maini si corp. Mai jos sunt cateva imagini cu posibile posturi pe care le poate adopta cineva in timpul unei discutii si cu decodificarea lor din registrul nonverbal in cel verbal:

La fel, pozitia mainilor ne poate da nenumarate indicii despre starea cuiva. Enumeram mai jos cateva pozitii ale mainilor si semnificatia lor in contextul limbajului corpului:

• masarea cefei indica un sentiment de frustrare
• sprijinirea barbiei in palma tradeaza plictiseala
• palmele inclestate arata tensiune
• jocul cu pixul este un semn de nerabdare
• frecarea palmelor indica anticipare

• mainile deschise, relaxate, dezvaluie o atitudine pozitiva, o invitatie la sinceritate
• bratele incrucisate inseamna respingere
• bratele tinute la spate inseamna neliniste
• managaierea barbiei arata ca ascultatorul evalueaza pozitiv ceea ce aude
• tragerea usoara a lobului urechii este un semn de suspiciune

De o foarte mare importanta sunt postura si orientarea corpului. Se refera la felul in care un om sta la un moment dat si la modalitatile prin care isi modifica postura corpului. Astfel, exista cateva pozitii de baza pe baza carora putem identifica starea de spirit a oamenilor care fac parte dintr-o audienta, de exemplu:

deci putem spune ca, pozitia picior peste picior si brate incrucisate, picioarele peste bratul scaunului, picioarele pe birou sau leganarea, batutul din picior arata toate lipsa de interes. Totusi, cand picioarele sunt incrucisate iar pozitia corpului este indreptata spre interlocutor, este un semn de intelegere si cooperare.
Inclinarea usoara a corpului inainte arata interes. Inclinarea corpului spre spate arata lipsa de interes. Intoarcerea corpului intr-o parte in timp ce interlocutorul vorbeste, indica dorinta de a incheia discutia.
Cunoasterea acestor informatii despre comunicarea nonverbala si limbajul corpului ne ajuta sa ne atingem mai usor obiectivele unei discutii, ale unei prelegeri sau expuneri iar cel care aprofundeaza tainele comunicarii nonverbale are, cu siguranta, mai mult succes in ceea ce isi propune in viata si in procesul de dezvoltare personala.

Privirea si dialogul

Scop:

1. Invatarea mentinerii contactului vizual in timpul conversatiei.
2. Compararea folosirii contactului visual in cazul persoanelor pe care le agreati/le dezagreati.

Indicatii:

1. Mentineti o conversatie de doua minute cu doua persoane pe care le agreati si doua persoane pentru care nu aveti chiar o simpatie.
2. In timpul fiecarei conversatii incercati sa pastrati contactul vizual timp de cinci secunde.
3. Clasificati nivelul de dificultate al mentinerii contactului vizual cu fiecare interlocutor pe o scala de la 1 la 5, unde 1 este foarte usor si 5 este foarte greu.

Nr.	Nume partener	Nivelul simpatiei	Clasificare
1.
2.
3.
4.
5.

 Intrebari:

1. A fost mai usor mentinerea contactului vizual cu persoanele agreabile decat cu cele dezagreabile? De ce?
2. Ce va inspira acest exercitiu despre contactul vizual si relatiile interpersonale?