Program de interventie pentru copilul agresiv

NUME SI PRENUME PSIHOLOG: SZABO ALIZ

TEMA : Interventie in violenta scolara

DESFASURATOR:     A. Notiuni introductive despre violenta in scoala.

                                   B. Program de interventie pentru copilul agresiv

A.   VIOLENTA SCOLARA:

Definitia violentei, propusa de raportul Organizatiei Mondiale a Sanatatii(OMS ,2002) este urmatoarea: amenintarea sau folosirea intentionata a fortei fizice sau a puterii contra propriei personae, contra altuia sau contra unui grup sau unei comunitati  care antreneaza sau risca puternic sa antreneze  un traumatism,un deces sau daune psihologice, o dezvoltare improprie sau privatiuni”.

Aceasta definitie exclude toate evenimentele accidentale(precum accidente rutiere), numai daca acestea nu implica intentia de a ucide sau de a rani.Totusi, ea include actele bazate pe o relatie de putere  exprimata prin intimidare,amenintare sau,invers neglijenta si omisiune.

Acest lucru pare sa se aplice  la contextual institutional al scolii in care traditia ierarhiei educatori elevi , elevi elevi ramane o realitate generatoare  de stari conflictuale si manifestari de violenta.In conformitate cu diferite studii, violenta in scoli este un tip particular de violenta in institutii, care poate lua urmatoarele forme:pedeapsa fizica,restrictie fizica, constrangere solitara si orice forma de izolare, obligatia de a purta vestimentatie distinctive,restrictii alimentare, restrictii sau refuzul de a avea contacte cu membrii familiei sau cu prieteni,abuzul verbal sau sarcasmul.

Un prim nivel de analiza a violentei scolare ia in considerare sistemul de relatii la nivelul carora se manifesta , operand o distictie intre urmatoarele forme si niveluri:

Violenta intre elevi, violenta elevilor fata de profesori,violenta profesorilor fata de elevi(comportamentul neadecvat al cadrelor didactice).

B. PROIECT DE INTERVENTIE PENTRU COPIII AGRESIVI

Elevul tinta:  

-          elev din clasa a VII a

-          elev care prezinta comportamente agresive foarte problematice, cu varsta  cuprinsa  intre 13-14 de ani.

Obiectivele trainingului descris in amanunt:

prezentarea scopurilor programului, a numarului de sesiuni si a procedurii de desfasurare;cunoasterea reciproca a memebrilor grupului si facilitarea interactiunii;stabilirea regurilor grupului si discutarea acestora;crearea relatiei de grup, a coeziunii grupului;Sa identifice cauzelor emotiilor;Exersarea comunicarii nonverbale

Exersarea comunicarii emotionale si acelei empatice;Dezvoltarea increderii in ceilalti

Identificarea unor probleme asemanatoare si la alte persoane;Dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa;Dezvoltarea abilitatilor de rezolvare a problemelor;Evaluarea impactului determinat de presiunea celorlalti asupra rezolvarii problemelor personale;recunoaşterea formelor de manifestare a furiei;recunoaşterea cauzelor furiei;identificarea modalităţilor de a face faţă furiei;dezvoltarea autocontrolului;recunoaşterea efectelor laudelor, a neacordării atenţiei şi a criticilor în declanşarea furiei;învăţarea procedurii de oferire a feedback - ului pozitiv;dezvoltarea autocontrolului;creşterea toleranţei la frustrare în cazul criticilor negative;exersarea procedurii de oferire a feedback - ului pozitiv;

exprimarea propriilor puncte de vedere despre conflicte, gandirea analitica, analiza conflictelor, dezvoltarea capacitatii de a analiza conflictele;identificarea  şi exersarea de soluţii pozitive la conflicte;dezvoltarea autocontrolului;dezvoltarea autocontrolului;

stabilizarea comportamentelor adecvate;utilizarea instrucţiunilor de autocontrol

sa defineasca conceptual de respect de sine;Sa lege conceptual de respect de sine de propria persoana;Sa  explice in ce fel este legat respectful de sine de conflicte

Selectia participantilor:

Implicarea elevului din clasa a VII a s a hotarat respectand dorinta dirigintelui clasei, care a observat ca nu exista comunicare  intre elevul in cauza si clasa,apar numeroase conflicte solutionate prin agresivitate verbala si fizica.

Numarul de sedinte:  10 sedinte

Dirigintele clasei:

Pregatirea si demarajul : Prima etapa va consta in informarea directiunii scolii si a parintilor cu privire la organizarea si specificul acestui program,obtinandu se si aprobarea  realizarii acestuia in scoala si acordul din partea parintilor.

Programul urmeaza sa se desfasoare pe parcursul semestrului II.

Activitatile se vor desfasura in cabinetul de consiliere psihopedagigica , cabinetul va fi amenajata inaintea fiecarei sedinte  pentru a corespunde nevoilor activitatii.

Dupa desfasuraea efectiva a programului , va urma o etapa de evaluare a rezultatelor programului.

SESIUNEA 1.

Obiective :

-          prezentarea scopurilor programului, a numarului de sesiuni si a procedurii de desfasurare

-          cunoasterea reciproca  si facilitarea interactiunii consilier-client

-          stabilirea regurilor  si discutarea acestora

-          crearea relatiei de incredere.

Procedura :

Se allege un fond musical relaxant, care se va auzi in surdina pe tot parcursul sesiuni.

Activitatea 1

Elevului  se  prezinta obiectivele si motivele consilierii, numarul de intalniri si modul de desfasurarea a acestor intalnirii.

Activitatea 2

Elevul se aseaza in cerc ,consilierul va arunca o minge ( o jucarie de plus)catre urmatorul membru al grupului, invitandu l sa se prezinte, sa spuna doua lucruri care ii plac si doua care nu ii plac.Acesta,dupa ace se va prezenta, va arunca obiectul intercatiunii la urmatorul membru al grupului, care, similar, va face aceleasi lucru.

Activitatea 3

Fiecare membru al grupului va trebui sa spuna o trasatura caractersitica lui, cu  literele din numele lui.

Activitate 4

Stabilirea regurilor grupului:

Copii, sub indrumarea terapeutului, dezvolta reguli pentru comportamentul in grup.

Este util sa se limiteze numarul de reguli, iar lista sa ramane deschisa.

Regulile vor viza comportamentele specifice asteptate, regula care se va aplica si consecinta, consecintele pentru mebrii grupului care nu respecta regula.

Inpreuna se vor stabili consecintele respectarii, respective ale nerespectarii acestu regulament(recompensele si pedepsele)

Ex:

Comportament asteptat: san u se bate intre ei, san u se alerge prin sala  de desfasurare a sedintelor

Regula: rezolvam conflictele in mod corespunzator, in sala de consiliere se circula incet si ordonat.

Consecinte: 10 minute time out,va ordona si va aranja la sfarsitul sedintei toate materialele folosite.

LISTA REGULILOR PENTRU PROGRAMUL DE INTARIRI CU PUNCTE

In continuare sunt descries cateva lucruri importante pentru situatia in care suntem cu cineva.

Citeste cu atentie!

Ascult cu atentie ce spune celalat!

Il las pe celalalt sa vorbeasca!

Redau exact o povestire!

Privesc cu atentie!

Descriu correct o imagine!

Daca ma joc sau vorbesc cu cineva, atunci il privesc!

Daca sunt cu cineva nu topai de jur imprejur sin u ma joc cu mainile!

Am rabdare cu mine!

Ma gandesc atent inainte de aspune sau de a face ceva!

Daca ceva nu merge asa cum vreau eu,atunci nu ma enervez ci raman calm!

Accept si parerea celorlati fara sa ma enervez si fara sa i jignesc!

Toate aceste sunt reguli.Ele trebuie sa tea jute sa te joci, sa vorbesti sis a te comporti cu ceilalti in asa fel incat sa le faca tuturor placere.

Care sunt regulile pe care le poti respecta sip e care nu?

Marcheaza le pe cele pe care le poti respecta cu un semn sau cu o culoare.

Dintre regilile pe care le consideri ca nu le respecti, allege una!

Acum trebuie sa respecti aceasta regula.

Daca reusesti sa respecti regula, primesti de fiecare data un punct.

Vei aduna punctele si la final le poti schimba in minute de joc.

Ti se va explica detaliat cum se face acest lucru. SUCCES!

Reguli in cabinet:

Nu avem voie sa dicutam despre ce se intampla in grup decat referitor la propria persoana.

Nu distrugem echipamentul din dotare.

Vorbim pe rand, asteptand ca antevorbitorul sat ermine ceea ce are de spus, prin aceasta ne aratam respectful fata de cel care vorbeste si fata de ceilati mebri ai grupului,pastrand o atmosfera calma si relaxata.

Nu folosim cuvinte urate, nu jignim persoanele din grup.

Criticam opinia sau comportamentul si  nu persoana.

Activitaea 5

Versetul grupului:

Prezentam elevilor  o lista care cuprinde cuvinte despre agresivitate,fiecare pe rand va trebui sa scrie cate un rand de poezie folosind un cuvant de pe lista , pe care le va trage de pe lista, dupa care se indoaie foaiea, ca celalt care urmeaza san nu vada ce este scris, si asa procedam pana cand folosim toate cuvintele. La sfarsit vom primi  versetul grupului.

SESIUNEA 2:

OBIECTIV: Sa identifice cauzelor emotiilor

                     Exersarea comunicarii nonverbale

                     Exersarea comunicarii emotionale si acelei empatice.

Activitatea 1

Afectopersonaj  : vor crea scurte povestiri despre personajele prezentate in imagini, astfel incat sa realiefeze ceea ce simte fiecare personaj(personajele vor prezenta emotiile de baza , bucurie, furie.La final se va numi emotia identificata si se va purta o discutie despre ce I a ajutat in identificarea emotiei.

Activitatea 2

Cum apar emotiile?

PROCEDURA:        

1. Se comunica elevilor ca vor face un exerctitiu in cadrul caruia vor identifica diferite emotii si cauzele acestora. Se deseneaza pe tabla un tabel asemanator cu cel din fisa de lucru.
2. Se prezinta elevilor diferite situatii, cum ar fi: Prietenul tau cel mai bun a spus cuvinte urite despre tine intr-un grup de persoane cunoscute. Ai primit cadoul pe care ti-l doreai de mult. Ai trecut cu bine un examen foarte important pentru tine etc. Se scrie situatia in coloana corespunzatoare a tabelului si se cere elevilor sa anumeasca emotiile pe care le-ar traiu in situatia respectiva. Daca elevilor le este greu sa denumeasca emotiile, se utilizeaza tabelul din fisa de lucru. Se noteaza emotiile corespunzatoare fiecarei situatii in coloana aferenta din fisaa de lucru.
3. Elevii sint rugati sa spuna ce ginduri le trec prin minte, ce reactii au la nivel bilogic (ex. transpiratul mainilor, tremurul vocii etc) si cum se comporta efectiv in fiecare dintre situatii. Se noteaza aceste aspecte in coloanele corespunzatoare din tabel.
4. Se impart elevilor fisele de lucru si li se da ca sarcina sa completeze coloanele pentru alte doua situatii – una pozitiva si una negativa. Se acorda ajutor pe parcursul activitatii.
5. Se analizeaza impreuna cu elevii relatia dintre ginduri si emotii.

INTREBARI:

F Este posibil ca in situatii similare oamenii sa simta emotii diferite?

F Care este relatia dintre emotii si ginduri?

F Cum putem modifica emotiile pe care le simtim?

Fişa de lucru  - Cum apar emotiile?

SITUATII	EMOTII	REACTII BIOLOGICE	COMPORTAMENTE
I.
II.

EXEMPLE DE EMOTII	NEGATIVE	POZITIVE
	SUPARARE	MULTUMIRE
	TRISTETE	BUCURIE
	VINOVATIE	SATISFACTIE
	DEZGUST	PLACERE
	REGRET	INCINTARE
	FRICA	VESELIE
	INGRIJORARE	FERICIRE
	FURIE	RELAXARE
	NEMULTUMIRE	IMPLINIRE

Emotion play :

Pe o serie de cartonase  corespunzatoare  numarului de membri din grup , vor fi notate o serie de emotii.

Elevii vor extrage cate un cartonas si vor exprima emotie nonverbal, iar ceilalti o vor ghici. Jocul se repeat dar se imbogateste cu exprimare verbala.

Discutii: cum v ati simtit in timp ce exprimati emotia?

               Care din cele doua situatii vi s a parut mai usoara?

               De ce e important san e exprimam emotiile?

               De ce ie important sa utilizam toate modalitatile de comunicare in exprimare emotiilor?

               Stiu sa spun ceea ce simt: exprimarea propriilor sentimente prin intermediul instrumentelor muzicale.

SESIUNEA 3:

OBIECTIV:

• Dezvoltarea increderii in ceilalti
• Identificarea unor probleme asemanatoare si la alte persoane
• Dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa

Activitatea 1: Increderea

Fiecare elev isi elege o pereche: una diontre persoane conduce perechea si cealalta se lasa condusa timp de citeva minute prin spatiul cabinetului/clasei. Ersoana condusa este legata la ochi cu o esarfa sau un fular. Dupa o perioada de timp rolurile se schimba.

Activitatea 2: Test de supravietuire

OBIECTIV: Formarea unor deprinderi de luare a deciziilor individuale si de grup

PROCEDURA:

1. Comunicati elevilor ca veti face un exercitiu de ecizie. Se impart fisele de lucru si se prezinta situatia descrisa in fisa:

Fisa de lucru:

Situatia: Este aproximativ ora 16.30, 15 octombrie si te afli impreuna cu citiva prieteni pe malul unui lac in Muntii Fagaras. Ati ratacit drumul din cauza stratului jos de nori si, dupa estimarile voastre, sinteti la aproximativ 5 km distanta de cel mai apropiat refugiu. Zona este impadurita cu pini de inaltime mica, insa imprejurimile sint in general stincoase si abrupte. Temperatura este in jur de -2 grade C, dar uneori noaptea ajunge si la -18 grade C. Stratul de zapada poate fi 13-20 cm, iar viteza vintului intre 65-75 km /h, in general dinspre NV spre SE. Soarele rasare la ora 06:15 si apuna la 17:45. Sinteti imbracat gros, cu caciula si bocanci, insa unii dintyre voi au imbracamintea umeda. In rucsacurile pe care le duceti in spate aveti obiectele prezentate in tabelul de mai jos.

Sarcina voastra este de a ierarhiza obiectele in ordinea importantei lor pentru supravietuirea grupului, marcind cu 1 cel mai important si cu 14 cel mai putin important obiect.

Obiecte	Solutie individuala	Solutie de grup	Solutie specialist	Diferenta I	Diferenta II
Busola
O cana de 4,5 litri cu sirop de pin
Cite un sac de dormit cu puf (pentru fiecare membru al grupului)
Tablete de carbon pentru dezinfectarea apei
O bucata mare de pinza rezistenta
13 bucati de chibrituri intr-o cutie impermeabila
Un cablu de 60 m (6 mm diametru) testata sa reziste pina la 150 de kg
O lanterna cu 4 baterii
Un litru de rom Baccardi (65 grade)
Set de barbierit cu oglinda
Ceas desteptator
Topor
O camera sparta a unei biciclete
O carte cu titlul Steaua polara ghid de orientare
				Punctajul tau	Punctajul grupului

2. Cereti elevilor sa ierarhizeze obiectele din rucsacuri in functie de utilitatea lor si sa noteze solutia lor in fisa de lucru, in coloana corespunzatoare. Acordati 7 minute.
3. Impartiti elevii in grupe si cereti-le sa compare solutiile individuale la care au ajuns si sa negocieze o solutie a grupului. Rugati elevii sa noteze aceasta decizie in coloana corespunzatoare pentru decizia de grup din fisa de lucru. Acordati 10 minute.
4. Prezentati elevilor solutia propusa de salvamontist si cereti-le sa compare solutia individuala si cea de grup cu aceasta si sa calculeze diferenta. Mentionati ca este vorba de diferenta dintre pozitia acordata de ei unui obiect in ierarhie si pozitia acordata de salvamontist aceluiasi obiect. Segerati-le sa noteze diferentele in dreptul obiectelor, in coloanele diferenta I (pentru diferenta dintre solutia salvamontistului si solutia individuala) si diferenta II (pentru diferenta dintre solutia salvamontistului si solutia grupului).

Obiectele gasite:                                                                                 Solutie salvamontist

Busola                                                                                                             12

O cana de 4,5 litri cu sirop de pin                                                                       7

Cite un sac de dormit cu puf (pentru fiecare membru al grupului)                          5

Tablete de carbon pentru dezinfectarea apei                                                        14

O bucata mare de pinza rezistenta                                                                          8

13 bucati de chibrituri intr-o cutie impermeabila                                                      1

Un cablu de 60 m (6 mm diametru) testata sa reziste pina la 150 de kg                     9

O lanterna cu 4 baterii                                                                                             6

Un litru de rom Baccardi (65 grade)                                                                        10

Set de barbierit cu oglinda                                                                                        4

Ceas desteptator                                                                                                     11

Topor                                                                                                                       2

O camera sparta a unei biciclete                                                                                3

O carte cu titlul Steaua polara ghid de orientare                                                     13

Cereti-le sa calculeze suma diferentelor obtinute pe coloane si sa treaca suma obtinuta in casuta Punctajului meu, respectiv Punctajului grupului. Analizati impreuna cu elevii rezultatele obtinute si decideti care dintre solutii au fost mai eficiente: solutia individuala sau cea de grup, stiind ca un punctaj mic inseamna ca solutia este mai apropiata de solutia salvamontistului.

SESIUNEA 4:

OBIECTIV: Dezvoltarea abilitatilor de rezolvare a problemelor

         Evaluarea impactului determinat de presiunea celorlalti asupra rezolvarii problemelor personale

Activitatea 1:  Cutremurul

Obiectiv: facilitarea interactiunii si pregatirea pentru activitatea urmatoare

Se da elevilor o problema: La radio s-a anuntat ca va fi un cutremur puternic peste 10 minute. Fiecare persoana trebuie sa isi aleaga maxim 5 lucruri de valoare pentru el/ea. Fiecare elev trebuie sa isi prezinte lista cu lucrurile alese.

Activitatea 2: Problema mea, problema ta

Fiecare elev va scrie pe un biletelm fara sa-l semneze, o problema reala cu care s-a confruntat, din trecut sau din prezent. Se aduna toate biletelele, se amesteca si fiecare elev va lua la intimplare un biletel cu o alta problema decit a lui si va prezenta ceea ce scrie pe biletele ca si cum ar fi propria problema si cum a rezolvat-o. Aceasta va crea ocazia celui care a avut in realitate problema sa cunoasca si un alt mod de rezolvare a acesteia. Eventual se poate discuta la nivel de grup care ar fi o solutie potrivita de rezolvare. Se pastreaza confidentialitatea elevului.

Activitatea 3: Ionel a spus sa…

Un voluntar da comenzi celorlalti elevi. Ei trebuie sa raspunda numai daca elevul conducator spuna: Ionel a spus sa… . Intre comenzile comenzile obisnuite (Ionel a spus sa stati intr-un picior) voluntarul va spune si una sau doua comenzi neobisnuite, neacceptabile (Ionel a spus sa-I dai o palma colegului).

Activitatea 4: Problemele si presiunile celorlalti

PROCEDURA:

1. Distribuiti cite o foaie de lucru fiecarui elev si cereti-le sa citeasca fiecare situatie si sa decida ce anume ar face daca ar fi in acea situatie si problema l-ar privi in mod direct.
2. Se impart elevii in grupe si fiecarui grup se da cite o problema de discutat. Alegeti in fiecare grup cite o persoana care sa inregistreze ideile principale pe care le discuta si anume ideile implicate in procesul de luare a deciziilor. Aceeasi persoana va fi cea care va prezenta aceste idei.
3. Cereti grupurilor sa numeasca si sa impartaseasca o serie de dintre factorii care au contribuit la luarea deciziilor.
4. Rolul de prezentator al grupului va alterna, cu o alta situatie, astfel incit fiecare membru sa vorbeasca entru grup.

Pentru coordonator: Este important ca elevii sa recunoasca factorii implicati in luarea deciziilor si sa inteleaga ca influenta celorlalti adesea joaca un rol central in procesul de luare a deciziilor. Analizarea in detaliu a consecintelor determinate in urma luarii deciziilor sub influenta celorlalti este esentiala in vederea dezvoltarii unei abordari corecte a procesului decizional.

Fisa de lucru:  “Problemele si influenta celorlalti”

Instructiuni: Cititi cu atentie fiecare situatie si decideti ce ati face in fiecare caz.

Exemple de situatii:

1. Mergi impreuna cu un prieten/o prietena la un film si, chiar inainte sa inceapa, un coleg mai mare de la scoala vine si va cheama la o bere. Nu prea ai chef sa mergi, insa prietenul/prietena care te insoteste accepta invitatia de indata. Ce faci? Stai sa vizionezi filmul sau mergi impreua cu ei?

2. Inviti citiva copii la tine, sa ramina peste noapte, sa va distrati. De indata ce parintii tai se duc la culcare, doi dintre invitati eschid un pachet de tigari si incep sa fumeze. Te simti oarte inconfortabil si indecis si nu stii ce anume sa faci: sa-I lasi sa fumeze, sa le interzici acest lucru sau sa le spui parintilor tai ce se intimpla. Cum anume procedezi?

SESIUNEA 5.

Obiective:

            - recunoaşterea formelor de manifestare a furiei

            - recunoaşterea cauzelor furiei

             - identificarea modalităţilor de a face faţă furiei

            - dezvoltarea autocontrolului

Descrierea activităţii 1.

            Terapeutul spune copiilor povestea „Florian este tachinat”( vezi anexa 1 ). După ascultarea poveştii copii se decid asupra rolurilor din cadrul jocului de rol ce urmează să fie jucat.

             După terminarea jocului se discută următoarele aspecte:

„Ce nu-i place lui Sebastian la Florian?”

„Cum arată el acest lucru?”

„Cum îşi manifestă Florian furia faţă de Sebastian?”

            Copiii trebuie să recunoască cât de diferit se poate manifesta furia şi agresivitatea ( prin cuvinte, violenţă fizică şi alte manifestări) . Răspunsurile copiilor sunt înregistrate cu ajutorul unui casetofon.

            De asemenea, ei trebuie să recunoască cauzele furiei şi ale agresivităţii. Pentru aceasta se discută următoarele aspecte:

„De ce l-a enervat Sebastian pe Florian? Oare ce motive putea să aibă?”

„S-a întâmplat ceva deosebit anterior?”

„Ce motive a avut Florian pentru a începe imediat o bătaie?”

„Oare de ce se enervează aşa de repede când cineva spune ceva despre felul în care arată?”

            Pentru a descoperii şi alte cauze ale furiei şi agresivităţii, terapeutul prezintă alte situaţii pe marginea cărora se discută cauzele posibile ale acestora ( vezi anexa 2). Aceste situaţii se pot juca, momentele de joc şi de discutare fiind alternate.

            După ce au fost prelucrate toate cauzele posibile pentru aceste situaţii, ele sunt sumarizate încă o dată şi sunt înregistrate pe casetă, pentru a putea fi achiziţionate mai uşor.

Descrierea activităţii 2.

            Se joacă din nou povestirea „Florian este tachinat” dar de data aceasta li se spune copiilor că el nu mai începe bătaia deşi este foarte supărat. Copiii decid asupra cartonaşelor cu instrucţiuni de autocontrol ( vezi anexa 3 ) ce pot fi folosite în această situaţie pentru a face faţă furiei. Ei discută ce ar trebui să  facă Sebastian, după ce l-a supărat pe Florian. După ce s-au hotărât cum vor proceda se joacă această nouă situaţie.

            Se discută pe marginea jocului care au fost modalităţile prin care actorii au făcut faţă furiei.

            Toţi copiii sunt antrenaţi în a povestii cum fac ei faţă furiei:

„Ce faceţi voi când sunteţi furioşi şi arţăgoşi?”

„Ce aţi putea face pentru a scăpa de furie, fără a vătăma vreo persoană sau a distruge ceva?”

            Răspunsurile copiilor sunt evaluate şi apoi se decide dacă ele reprezintă o manifestare adecvată, care nu provoacă prejudicii.. Ele sunt înregistrate pe casetă pentru a putea fi achiziţionate mai uşor.

            Fiecare copil alege una din modalităţile de a face faţă furiei pe care doreşte să o experimenteze până la următoarea întâlnire.

SESIUNEA 6

Obiective:

            - recunoaşterea efectelor laudelor, a neacordării atenţiei şi a criticilor în declanşarea furiei

            - învăţarea procedurii de oferire a feedback - ului pozitiv

            - dezvoltarea autocontrolului

            - creşterea toleranţei la frustrare în cazul criticilor negative

            - exersarea procedurii de oferire a feedback - ului pozitiv

           

Descrierea activităţii 1.

            Membrii grupului vor juca jocul „Laudă – Critică”.

            Terapeutul selectează copilul cu cea mai mare toleranţă la frustrare şi cu cel mai bun autocontrol din grup şi i se dă următorul instructaj: imaginează - ţi că ai putea să-ţi sărbătoreşti trei zile la rând ziua de naştere. Părinţii  îţi dau voie să petreci trei zile aşa cum îţi doreşti tu: cu sau fără copii, cu sau fără tort, etc.

            Copilul este trimis într - o altă cameră pentru a se gândi cum doreşte să-şi petreacă aceste trei zile, urmând ca după aceea să povestească ceea ce şi-a imaginat.

             Celorlalţi copii li se dă următoarea instrucţiune: „Vom face împreună un experiment. Noi vom lăuda şi ne va place doar prim poveste despre aniversare. În cazul celei de a II – a nu îi vom acorda de loc atenţie, ca şi cum ne-am plictisi şi nu am asculta. În cazul celei de a III - a aniversări o să-i spunem că nu ne place absolut deloc.”

            Terapeutul îi lasă pe copii să mai repete instrucţiunea şi să exerseze ce au de făcut. El accentuează faptul că reacţiile nu trebuie exagerate şi că vor trebui să observe cu atenţie reacţiile copilului la cele trei aniversări.

            După aceea, copilul este adus în cameră, i se spune că ceea ce se va întâmpla este doar un joc şi i se cere să povestească la ce s-a gândit.

             Terapeutul şi ceilalţi copii reacţionează la cele trei poveşti aşa cum s-au înţeles.

            După ce jocul s-a terminat este discutată experienţa pe care a avut-o copilul care a avut rolul principal.

            Acesta este rugat să spună ce au făcut terapeutul şi ceilalţi colegi în cazul fiecărei aniversări. De asemenea, i se cere să spună ce a simţit când a fost criticat, lăudat şi ignorat.

            Ceilalţi copii trebuie să spună ce au observat, cum a reacţionat copilul la cele trei aniversări. Dacă, atunci când a fost lăudat a devenit mai vesel sau mai trist, a povestit mai tare şi mai mult, a avut mai multe idei sau nu. Dacă, bucuria s-a redus atunci când a fost ignorat. Dacă, s-a enervat şi a vorbit urât cu ceilalţi copii când a fost criticat. Dacă, a avut o faţă furioasă sau dacă a devenit trist, povestea a fost scurtată sau întreruptă.

            Terapeutul concluzionează  faptul că comportamentul lor a influenţat modul de manifestare al copilului ce a avut rolul principal.

            Copiilor li se adresează următoarea întrebare:

„Ce credeţi care sunt efectele jignirilor, a comentariilor răutăcioase şi a comportamentului neprietenos atunci când sunteţi împreună cu alţii sau vreţi să îndepliniţi bine sarcinile?”

„Ce credeţi care sunt efectele laudei, a prieteniei, a recunoaşterii şi a manifestării bucuriei atunci când sunteţi împreună cu alţii sau când vreţi să îndepliniţi bine sarcinile?”

            Răspunsurile copiilor sunt înregistrate pe casetă.

            Terapeutul precizează faptul că adesea comportamentul nostru provoacă răceală, respingere sau chiar agresivitate din partea celorlalţi. de aceea, este important să ştim să interacţionăm pozitiv cu ceilalţi.

             În continuare vor învăţa cum să-şi ofere feedback-uri pozitive unul altuia. Fiecare copil trebuie să adreseze unui alt coleg ceva drăguţ sau ceva ce îi place la el.

            Terapeutul exemplifică acest exerciţiu: „Mie îmi place la tine Mihai că ai aşa de multe idei

bune. De asemenea îmi place că râzi mult şi că eşti vesel aproape tot timpul.”

           

Descrierea activităţii 2.

            Terapeutul precizează faptul că este important ca atunci cînd primim mustrări sau critici negative să nu devenim imediat furioşi ci trebuie să ne controlăm pentru a putea verifica corectitudinea criticilor şi pentru a reacţiona adecvat.

            Se cere grupului mare să găsească cât mai multe modalităţi de reacţionare pentru situaţiile în care primesc critici negative. Ei analizează cartonaşele cu instrucţiuni ( vezi anexa 3)  şi decid care instrucţiuni îi ajută să nu se enerveze în aceste situaţii.

            Reacţiile identificate sunt colectate pe o foaie sau sunt înregistrate pe casetă.

            Terapeutul împreună cu un voluntar demonstrează pe o situaţie concretă cum se poate reacţiona la critici astfel încât să ne controlăm utilizănd cartonaşele cu instrucţiuni.

            Situaţia jucată.

„Ana îşi face temele cu multe greşeli şi neordonat. Ea este mustrată de mama sa şi trebuie să refacă tema.”

            În cadrul jocului Ana îşi verbalizează sentimentele de  furie, apoi îşi caută un cartonaş cu instrucţiuni, îl citeşte cu voce tare şi arată conţinutul acestuia, respectiv cum poate să se comporte corect pentru a face faţă criticilor şi consecinţelor negative care urmează.

            Copiii îşi amintesc o situaţie concretă din viaţa lor pe care o joacă utilizând cartonaşul cu instrucţiuni care îi ajută să facă faţă criticilor negative. În cadrul acestui joc ei primesc critici din partea cuiva şi trebuie să manifeste un comportament lipsit de furie.

            La final copiii primesc sarcina de a încerca pe parcursul întregii săptămâni ce va urma, următoarele reguli:

            - „Când sunt mustrat, criticat şi certat, spun STOP furiei şi totul este bine.”

            - Să spună ceva frumos, să laude pe cineva care a făcut o faptă bună.

SESIUNEA 7

Obiective: exprimarea propriilor puncte de vedere despre conflicte, gandirea analitica, analiza conflictelor, dezvoltarea capacitatii de a analiza conflictele.

            - identificarea  şi exersarea de soluţii pozitive la conflicte

            - dezvoltarea autocontrolului

Activitatea 1.

Arta de a fec fta conflictelor. – fisa de lucru  -anexa

Completarea fisei de lucru , elevii  nu au voie sa citeasca intre ei , sin u voie sa compare raspunsurile lor.

Activitatea 2

Unde isi au radacinile conflictele?

Se scrie cuvantul conflict” cu majuscule pe o bucata de hartie si se aseaza pe podea.

Elevii vor numara cate litete are prenumele lor si vor imparti o foaie in parti corespunzatoare literelor.

Pe fiecare bucat vor scrie un cuvant sau o idée pe care o asociaza cu conflictele.

Se vor aseza bucatile in jurul colii mari pe care scrie CONFLICT.

Se vor observa numarul ideilor positive si a celor negative.

Discutii: Cand apar conflicte intre oameni? Ar trebui sa evitam conflictele?Sa dea exemple de situatii in care  au reusit sa evite un conflict.Cum s au simtit?

Descrierea activităţii 3.

            Se aleg doi voluntari care vor juca o situaţie conflictuală.

             Terapeutul descrie  situaţia conflictuală ( vezi anexa 4) pentru care cei doi trebuie să găsească o soluţie pe care apoi o joacă în faţa celorlalţi.

            La finalul jocului se discută dacă ascultătorii au înţeles tot şi dacă actorii au jucat aşa cum au planificat.

            Dacă copiii nu au prezentat în cadrul jocului nici o soluţie adecvată, atunci sunt generate soluţii adecvate de către copii împreună cu terapeutul, folosind cartonaşele cu instrucţiuni ( vezi anexa 3). Aceste soluţii alternative, non -agresive sunt jucate dar de data aceasta rolurile sunt inversate.

            Dacă copiii au jucat un final dezirabil, se discută care ar fi fost soluţiile inadecvate.

            Fiecare copil trebuie să joace o situaţie conflictuală.

            Jocul copiilor poate fi înregistrat şi vizionat împreună cu copiii, pentru a le putea oferi un feedback referitor la comportamentul pe care l-au manifestat.

            Feedbackul se acordă doar după ce toţi copiii au jucat o dată şi se referă la jocul de rol al copilului şi la discuţiile referitoare la soluţia cu care vor să se încheie povestea din jocul de rol.

            Fiecare copil primeşte o fişă cu o sarcină specifică de observare, respectiv de ascultare ( vezi anexa 5 ). Fiecare trebuie să se observe atent şi în funcţie de ceea ce a văzut sau auzit să ofere un exemplu, să spună ce a fost bine sau nu.

            La final se discută în grupul mare ce a fost bine sau nu.

            Fiecare copil primeşte sarcina de a utiliza cartonaşul cu instrucţiuni: ”O să-mi păstrez calmul şi totul va fi bine”, până la următoarea întâlnire, atunci când se află în situaţii dificile.

            Când copilul simte că se enervează, atunci:

- nu trebuie să reacţioneze imediat, ci mai întâi trebuie să se liniştească

- să spună de trei ori expresia în gând

- să se gândească la diferite alternative comportamentale şi la consecinţele lor.

SESIUNEA 8

Obiective:

            - dezvoltarea autocontrolului

            - stabilizarea comportamentelor adecvate

            - utilizarea instrucţiunilor de autocontrol

Descrierea activităţii 1.

            Terapeutul cere copiilor să povestească ce experienţe au avut  în ultima săptămână, în care au trăit furie şi au utilizat cartonaşul cu instrucţiuni „O să-mi păstrez calmul şi totul va fi bine”. Copiii sunt întrebaţi dacă au reuşit să-şi controleze furia şi să se gândească la ce fac înainte de a acţiona.

            Fiecare copil trebuie să povestească o astfel de întâmplare şi să o transpună în joc cu unul sau mai mulţi copii.

            După fiecare joc de rol în care trebuie utilizată instrucţiunea „O să-mi păstrez calmul şi totul va fi bine”, se discută despre eventualele alternative comportamentale şi instrucţiuni de autocontrol.

            Dacă copiii nu povestesc întâmplări în care au reacţionat adecvat, terapeutul le descrie o situaţie la care ei trebuie să găsească un final adecvat utilizând instrucţiunea „O să-mi păstrez calmul şi totul va fi bine”.

            Copiii trebuie să joace această situaţia dată.

            Se poate cere copiilor să joace şi o a II – a soluţie dar cu rolurile inversate.

            După jucarea acestor situaţii se utilizează fişa de observare din anexa 5, care oferă copiilor un feedback referitor la manifestările comportamentale ( ce i-a reuşit/ ce nu i-a reuşit aşa de bine) din timpul jocului.

Jocul adversarului 2.

Copiii formeaza doua partid.terapeutul ii inparte  pe copii in doua grupe astfel incat sa rezulte situati de joc cu cat mai echilibrate.

Primul partid primeste urmatoarea instructiune:

‘ voi credeti ca regulile ca de exemplu cea de a nu te infuria , de a nu incepe o cearta, de a I ajuta pe alti, sunt bune si necesare.Voi trebuie sa va  ganditi la argumente care sa justifice acest lucru”

Cel de al doilea partid primeste instructiunea

“ voi  credeti ca regulile, ca de exmplu, cea de a nu te infuria , de a nu incepe o cearta, de a i ajuta pe alti, nu sunt deloc bune sau necesare. Voi trebuie sa va ganditi la argumente  care sa justifice de ce va derajeaza aceste reguli”

Cele doua grupuir discuta argumentelein colturi diferote ale incaperii.

Activitatea 3.

 Se cere grupuli rezolvarea unor situatii conflictuale( vezi anexa) prin jocul adversarului, prin argumente pro sau contra.

SESIUNEA 9

OBIECTIVE :  sa defineasca conceptual de respect de sine

                           Sa lege conceptual de respect de sine de propria persoana

                           Sa  explice in ce fel este legat respectful de sine de conflicte

Activitatea 1

Scaunul in care te simti bine :

Inainte de a incepe activitatea  decupati cele 6 descriei diferite din fisa de lucru a elevilor” scaunul in care te simti bine”, vezi anexa, asezati un scaun in fata clasei,  si scrieti pe tabla intrebarile pentru discutii.

Descrierea detaliata a activitati si intrebarile pentru discutii le gasim in anexe. *

Activitatea 2

Cele doua parti ale eului meu:

Obiective:  sa explice ce sunt conflictele interne

                    Sa descrie ceea ce pune in miscare aceste conflicte interne.

Descrierea detaliata a activitati si intrebarile pentru discutii le gasim in anexe. *

Activitatea 3

Fulgi de zapada :

Li se da elevilor cate o foaie de hartie  si se specifica ca nu au voie sa puna intrebari pe parcursul activitatii si nici sa se uite la colegi.

Pasi:

Sa ia in mana foaia de hartie

Sa o inpature in doua

 Sa detaseze coltul dindreapta sus al hartiei.

Sa inpature din nou hartia in doua.

Sa detaseze coltul dindreapta sus al hartiei

Sa inpature din nou hartia in doua

Sa detaseze coltul dindreapta sus al hartiei

Sa inpature din nou hartia in doua

Sa detaseze coltul dindreapta sus al hartiei

Sa esfaca foaia de hartie.

Intrebari:

Este hartia cuiva indoiata incorrect? De ce sunt indoite diferit hartiile atator elevi? Daca hartiile altor elevi sunt indoite altfel decat hartia voastra , inseamna ca ei sunt oamnei rai? De ce nu? Ii judecam pe oameni ca fiind buni sau rau dupa cum fac sau nu lucrurile la fel ca noi? Ce exemplu ati putea da despre astfel de situatii?

Cum ar arata lumea daca toti ar vedea lucrurile in aceasi fel?

SESIUNEA 10

Obiective:

-       fixarea achiziţiilor

-        

Joc de incalzire: de dezvoltarea atentiei 5 minute

Descrierea activităţii 1

            În acestă întâlnire, fiecare copil primeşte o scrisoare scrisă de mână, în mod special pentru el din partea terapeutului. În această scrisoare terapeutul descrie felul în care i s-a părut timpul petrecut împreună. El prezintă principalele progrese ale copilului şi aspectele la care mai trebuie să lucreze. Se accentuează aspectele pozitive şi apoi sunt menţionate dorinţele şi speranţele pe care le are legat de viitorul copilului.

            Fiecare copil citeşte scrisoarea primită şi poate exprima ce s-a întâmplat cu el la aceste întâlniri. Copiilor li se dă posibilitatea de a alege cum vor să exprime ceea ce s-a întâmplat cu ei de-a-lungul acestor întâlniri: să scrie, să deseneze, să facă un colaj etc.

Activitatea 2

Sumarizare

Completarea chestionarului  vezi anexa