OPTIONAL EDUCATIE PENTRU CARIERA - KARRIER EPITES (VALASZTHATO TANTARGY)

CABINET DE ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA

PROFESOR CONSILIER SCOLAR( PSIHOLOG) - SZABO ALIZ

SCOALA GIMNAZIALA  NR.1. DIOSIG

Programa: Educatie pentru cariera .  Curs optional propus pentru clasa a VIII a, pe anul scolar 2014-2015 de catre Szabo Aliz –profesor consilier scolar

NR CRT	COMPONENTA
·	Autocunoaştere şi dezvoltare personală
·	Comunicare şi abilităţi sociale
·	Managementul informaţiilor şi învăţării
·	Planificarea carierei
·	Calitatea stilului de viaţă
	Total / An

Programa: Educatie pentru cariera

Aria curriculară: Consiliere si Orienatre (optional)

Denumirea opţionalului: Educatie pentru cariera

Clasa:a-VIII-a

Durata: un an şcolar

Număr de ore pe săptămână. 1h/săptămână

CUPRINS:Argument;Competenţe generale;Competenţe specifice şi conţinuturi;Valori şi atitudini;Sugestii metodologice;Modalităţi de evaluare;Bibliografie                         

Argument

Cariera:

Educatia pentru cariera deriva din aria curriculara Consiliere si Orientare a Curriculum-ului National pentru invatamant preuniversitar, avand ca obiectiv principal inzestrarea elevilor cu abilitati si cunostinte necesare pentru realizarea unui management eficient al propriei cariere (traseu educational si profesional).

            Aceasta disciplina urmareste dezvoltarea de competente in domeniile autocunoasterii si dezvoltarii personale, a comunicarii si relationarii interpersonale, a managementului informatiei si al invatarii, a planificarii carierei, educatiei antreprenoriale si a managementului stiului de viata.

            Educatia pentru cariera se impune mai ales datorita conditiilor actuale ale pietei muncii, caracterizata prin flexibilitate si, de multe ori, imprevizibilitate, intr-o stare de schimbare continua.

            Locurile de munca sunt caracterizate tot mai mult printr-o sporire a dificultatilor sarcinilor, de a avea initiativa, a fi motivat si flexibil in exercitarea muncii.

            Un alt aspect important este ca in majoritatea profesiilor se accentueaza rolul abilitatilor de comunicare eficienta, de munca in echipa, de rezolvare a conflictelor.

            In acest sens, educarea pentru cariera semnifica educarea elevilor pentru independenta si flexibilitate, prin dobandirea unor cunostinte despre sine, a unor informatii ocupationale, prin exersarea abilitatilor de luare a deciziilor, planificare si rezolvare de probleme.

            Elevii sunt ghidati in dobandirea aestor competente prin activitati care solicita participarea lor activa, le dezvolta initiativa si abilitatile de comunicare.

            Se urmareste imbunatatirea capacitatii de autocunoastere, dezvoltarea abilitatilor de comunicare eficienta cu cei din jur, achizitionarea unor cunostinte care sa integreze informatiile despre sine cu cele despre ocupatii, toate acestea ajutandu-i pe elevi sa isi clarifice aspiratiile vocationale.

Termenul de carieră deci  trebuie înţeles în sensul său pozitiv, de traseu educativ, profesional, social, de complexă dezvoltare personală şi integrare socio-profesională reuşită a unui individ, proces derulat pe întreaga perioadă a vieţii.                                                                                                                                                                                                                                          

Intrucat o cariera  profesionala  presupune fenomene precum: tatonari si decizii ca si reorientari profesionale, reveniri in sistemul de formare profesionala, perfectionare, actualizarea cunostintelor etc.  iar societatea  moderna presupune invatare  permanenta, se impune, ca o necesitate, orientarea continua (lifelong guidance) direct asociata invatarii permanente (lifelong  learning).

Schimbam pasivitatea cu actiunea: 

  Viaţa obişnuită a şcolii nu oferă întotdeauna profesorului prilejul de a-l observa pe elev în situaţii caracteristice,de aceea este necesar să fie create situaţii experimentale care să pretindă elevului un comportament simplu sau complex prin care să dezvăluie lumea sa interioară,preocupările şi interesele,convingerile şi îndoielile,speranţele şi idealurile sale.                   

Introducerea opţionalului „Educatie pentru cariera „in clasa a - VIII – a , reprezintă

pentru elevi un mijloc de autocunoaştere şi de conştientizare a unor trăsături pozitive şi negative ale personalităţii lor,precum şi de optimizare a relaţiilor interpersonale la nivelul grupului din care fac parte.

Toate acestea îi ajută să îşi formeze o imagine de sine,să îşi cunoască defectele pentru a putea lupta împotriva lor,să îşi cunoască punctele tari,calităţile,pentru a le putea valorifica,să îşi cunoască mai bine colegii pentru a putea interacţiona  optim cu ei. 

S-a constatat că lucrând în echipă apar mai multe idei decât atunci când membrii grupului lucrează separat. Ideile emise de către cineva din grup pot schimba punctul de vedere al celorlalţi,ele putând fi prelucrate ,continuate şi îmbogăţite.

Cooperarea între elevi şi schimbul de păreri duc la dezvoltarea capacităţii de discuţie imaginară esenţială în rezolvarea problemelor. Diferenţele de opinii,contrazicerile pe planul ideilor facilitează progresul cunoaşterii,dezvoltă capacitatea de a raţiona,evidenţiind avantajul activităţii desfăşurate de un grup eterogen .

Pe de altă parte,activitatea în grup comportă întotdeauna şi aspecte emoţional afective,precum şi nuanţe de tensiune şi conflict. Activitatea în echipă se bazează pe ideea cooperării şi nu a competiţiei  între membrii echipei.

Colegii de echipă învaţă să intre în contact unii cu alţii,să comunice,să-şi acorde atenţie,îşi găsesc afinităţi şi trăiri asemănătoare care să îi aproprie. Cunoscându-se mai bine între ei,membrii grupului se vor înţelege mai bine unul cu celălalt şi vor dezvolta sentimente de prietenie care vor duce la creşterea coeziunii,unităţii grupului.

        Dacă reuşim să schimbăm pasivitatea cu acţiunea şi ignoranţa cu implicarea,putem să spunem că viitorul este asigurat şi se află pe mâini bune,iar timpul petrecut împreună a fost un real câştig.                                  

 In cadrul orientarii in cariera, exista doua directii principale: 

                                                                                                                 

 -  consilierea in cariera care vizeaza dezvoltarea abilitatilor unei persoane  pentru  rezolvarea unei probleme specifice legate de cariera (indecizie, anxietate legata de cariera, insatisfactie academica, plan de cariera) si este in esenta o interventie psihologica  

                                                                                            

 -   educatia pentru cariera care reprezinta o  interventie educationala de dezvoltare, in avans,  a deprinderilor si abilitatilor necesare tinerilor pentru dezvoltarea propriei cariere

Activitatile de orientare scolara si profesionala sunt desfasurate de catre psihologi, psihopedagogi si profesori abilitati in consilierea scolara, in sesiuni individuale si de grup, la orerele de consiliere ,la orele de dirigentie, sau in cursul activitatilor extracurriculare.

O alta posiblitate este un curs optional de Educatie pentru  cariera

Scop

Rolul unor acivitati specifice de educatie pentru cariera este acela de a  oferi elevilor repere în planificarea viitoarei cariere cât şi jaloane practice pentru păstrarea unei stări de sănătate mentală, emoţională şi fizică si spirituala de nivel înalt.

Grup tinta: cl. VIII-a

 Competenţe generale:   

                 1. Explorarea resurselor personale care influentează planificarea carierei                                                                                                             

                 2. Integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea dezvoltării  personale şi profesionale                                                                  

                 3. Utilizarea adecvată a informaţiilor, în propria activitate, pentru obţinerea succesului                                                                                                                                                                                 

                 4. Elaborarea proiectului de dezvoltare personală şi profesională                       

                 5. Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate 

Valori şi atitudini:

                  1. Respect şi încredere în sine şi în ceilalţi     

                  2. Recunoaşterea unicităţii fiecărei persoane

                  3. Receptivitate la emoţiile celorlalţi                                                     

                  4. Valorizarea relaţiilor interpersonale

                  5. Valorificarea critică şi selectivă a informaţiilor

                  6. Adaptarea şi deschiderea la noi tipuri de învăţare

                  7. Motivaţie şi flexibilitate în elaborarea propriului traseu educaţional şi profesional

                  8. Responsabilitate şi disponibilitate pentru decizii şi acţiuni privind cariera

                  9. Interes pentru învăţare permanentă într-o lume în schimbare şi în societatea cunoaşterii     

                10. Orientare spre o viaţă de calitate, în prezent şi în viitor

Valori  si atitudini generale cultivate de Educatia pentru cariera:

Constientizarea relatiei existente intre deprinderile si cunostintele dobandite in scoala si in activitatile extracurriculare si succesul profesional

Cresterea performantelor scolare ale elevilor la materiile legate de scopurile de cariera

Valorificarea optima si creativa a propriului potential

Dezvoltarea unor capacitati de relationare interpersonala optima si a unor deprinderi relevante pentru cariera

Dobandirea unor deprinderi de planificare a invatarii

Dobandirea unor cunostinte specifice despre ocupatii si a unei atitudini de explorare a oportunitatilor

Echilibru psihoafectiv.

Gandire  critica

Asumarea propriului rol in lume

Cresterea ratei de integrare profesionala a tinerilor

DIRECTIILE PRINCIPALE PE CARE SE FOCALIZEAZA DISCIPLINA OPTIONALA „Educatie pentru cariera”

            Directiile principale pe care se focalizeaza parcurgerea, impreuna cu elevii, a acestei discipline pot fi rezumate in urmatoarele obiective cadru:

I. Autocunoastere si dezvoltare personala:

Formarea de abilitati de autoevaluare realista a propriilor caracteristici si de autoreglare emotionala si comportamentala in situatii diverse legate de viata si de cariera.

II. Comunicare si relationare interpersonala:

Dezvoltarea capacitatii de ascultare activa si exprimare asertiva in vederea cresterii eficientei comunicarii in cadrul relatiilor interumane.

III. Managementul informatiei si al invatarii:

Formarea de abilitati de informare necesare in optimizarea performantei in invatare, a procesului de luare a deciziilor si rezolvarea de probleme.

IV. Planificarea carierei

Dobandirea de cunostinte si abilitati necesare pentru realizarea unor planuri de cariera realiste si adaptarea la cerintele pieti muncii.

V. Managementul stilului de viata

Formarea de abilitati de management al stilului de viata pentru cresterea calitatii vietii fizice, psihice, sociale si ocupationale.

MIJLOACE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR DISCIPLINEI OPTIONALE „Educatie pentru cariera”

            Metodele folosite in cadrul acestei discipline optionale se bazeaza pe participarea activa a elevilor, pe implicarea acestora in carul lectiei, incurajarea initiativei, a comunicarii intre elevi si a muncii in echipa. Continutul informativ prezentat elevilor de catre profesor este cantitativ mai mic decat cel provenit de la elevi, sarcina profesorului fiind aceea de a incuraja comunicarea eficienta si de a extrage, impreuna cu elevii, concluzii relevante pentru tema lectiei.

            In principal, metodele si tehnicile avute in vedere sunt:

    discutii de grup si dezbateri;

    metode interactive de grup – problematizare, brainstorming;

    completarea unor fise de lucru si a unor chestionare;

    jocuri de rol;

    realizarea de postere, dictionare, afise;

    portofoliul;

    autoevaluarea;

    studiul de caz;

    elaborarea de proiecte personale si de grup;

    interviuri;

    exersarea modalitatilor de marketing personal  – CV, scrisoare de intentie, scrisoare de multumire, carti de vizita;

    imageria mentala.

Modalitati de evaluare:     Activităţile practice; Autoevaluare; Proba orală,Proba scrisa,

Fişe de lucru; Portofoliu ,Exprimarea ideilor şi a opiniilor personale prin:postere,desene,colaje;

OBIECTIVELE DE REFERINTA ALE DISCIPLINEI  OPTIONALE „Educatie pentru cariera”

La sfirsitul parcurgerii continutului disciplinei optionale „Educatie pentru cariera”, elevii vor fi apti:

1.1. sa-si dezvolte si sa-si interiorizeze deprinderile de cunoastere si de autocunoastere a caracteristicilor si abil;

1.2. sa-si identifice punctelor tari si slabe ale propriei persoane in raport cu o situatie problematica;

1.3. sa constientizeze aspectele definitorii ale propriei identitati;

1.4. sa-si dezvolte stima de sine prin reactualizarea succeselor personale;

1.5. sa-si identifice caracteristicile personale pozitive;

1.6. sa-si identifice si sa-si exprime propriile emotii;

2.1. sa identifice comportamentele specifice ascultarii eficiente in procesul de comunicare ;

2.2. sa exerseze deprinderile necesare unei ascultari eficiente;

2.3. sa-si dezvolte abilitatile de ascultare in cadrul comunicarii interpersonale;

2.4. sa identifice comportamentele specifice unei ascultari eficiente / deficitare si consecintele acestora asupra comunicarii;

2.5. sa identifice modalitatile eficiente de comunicare in situatii conflictuale;

3.1. sa identifice si sa utilizeze mai multe surse de informare pe o tema data;

3.2. sa-si dezvolte creativitatea;

3.3. sa constientizeze modul in care isi utilizeaza timpul;

3.4. sa deprinda modalitatea de construire a unui program;

3.5. sa-si dezvolte abilitatile de citire eficienta;

3.6. sa constientizeze factorii care motiveaza studiul;

4.1. sa-si identifice realizarile personale care au condus la dezvoltarea unor abilitati si la formarea unor deprinderi;

4.2. sa-si dezvolte abilitati de a-si identifica si evalua scopurile personale;

4.3. sa poata ilustra, printr-un portofoliu, interesele si dezvoltarea sa;

4.4. sa-si dezvolte abilitati de formulare a obiectivelor pe termen scurt si pe termen lung;

4.5. sa analizeze modul in care interesele influenteaza alegerea activitatiilor;

4.6. sa se familiarizeze cu diverse profesii;

4.7. sa se familiarizeze, teoretic, cu experienta muncii;

5.1. sa inteleaga complexitatea starii de sanatate;

5.2. sa constientizeze sarcinile, rolurile si responsabilitatile pe care le au copiii la diferite varste;

5.3. sa identifice sarcinile si responsabilitatile care pot fi distribuite intr-o familie;

5.4. sa realizeze planuri de implementare a unor actiuni de voluntariat;

5.5. sa constientizeze principalele surse de violenta in randul tinerilor;

5.6. sa identifice si sa reduca prejudecatile si stereotipurile legate de persoanele cu dizabilitati.

CONTINUTUL DISCIPLINEI OPTIONALE „Educatie pentru cariera”

            Avand in vedere finalitatile acestei discipline optionale, continutul acesteia cuprinde, in principal, urmatoarel teme:

1. Autocunoastere si dezvoltare personala

2. Comunicare si relationare interpersonala

3. Managementul informatiilor si al invatarii

4. Planificarea carierei

5. Stil de viata

            Aceste teme, cu subteme specifice, mentionate in cadrul planificarii, vin in sprijinul dezvoltarii la elevi a deprinderilor de viata si a realizarii unui management propriu al traseului educational si profesional.

PLANIFICARE ANUALA PENTRU DISCIPLINA OPTIONALA( 2014-2015)

 „Educatie pentru Cariera”

CLASA A VIII – a

Nr. crt.	UNITATI DE INVATARE	OBIECTIVE DE REFERINTA	CONTINUTURI	NR. ORE	DATA	OBSERVATII
1	2	3	4	5	6	7
I	Autocunoastere si dezvoltare personala	1.1.	Introducere – autocunoastere. Initialele calitatilor.	1	S1
		1.2.	Puncte tari – puncte slabe	1	S 2
		1.3.	Cine sunt eu	1	S 3
		1.3.	Tricoul personalizat	1	S 4
		1.4.	Linia vietii	1	S 5
		1.5.	Eu si oglinda mea	1	S 6
		1.6.	Identifica emotia	1	S 7
II	Comunicare si relationare interpersonala	2.1.	Cum pot arata ca ascult pe cineva	1	S 8
		2.2.	Asculta ceea ce spun	1	S 9
		2.3.	Triunghiul comunicarii	1	S 10
		2.4.	Reporteri pentru o zi	1	S 11
		2.5.	Tu vrei asta, eu vreau asta	1	S 12
		2.5.	Conflicte ca in povesti	1	S 13
		2.5.	Semaforul conflictelor	1	S 14
III	Managementul informatiilor si al invatarii	3.1.	Coltul de documentare	1	S 15
		3.2.	Sa continuam povestea	1	S 16
		3.2.	Solutii creative	1	S 17
		3.3.	Cum imi utilizez timpul	1	S18
		3.4.	Programul meu saptamanal	1	S19
		3.5.	Inteleg ce citesc	1	S 20
		3.6.	De ce invat	1	S 21
IV	Planificarea carierei	4.1.	Portofoliul realizarilor personale	1	S 22
		4.2.	Scopurile mele	1	S 23
		4.3.	O reclama pentru mine	1	S 24
		4.4.	Ce fac azi, ce fac maine	1	S 25
V	Managementul stilului de viata	4.5.	Alegerile mele, interesele mele	1	S 26
		4.6. 4.7. 5.1. 5.2. 5.3. 5.4. 5.5. 5.6.	Dictionarul ocupatiilor Vreau sa stiu mai multe despre ocupatii Ce este sanatatea Responsabilitatiile copiilor Responsabilitati in familie Sa planificam o actiune de voluntariat Cauzele violentei Tabara fara prejudecati	1 1 1 1 1 1 1 1	S 27 S 28 S 29 S 30 S 31 S 32 S 33 S 34
VI	Evaluare		Integrarea cunostintelor despre sine, traseu educational si profesional.	1	S 35

BIBLIOGRAFIE:

1. Adriana Baban (coordonator) – Consiliere educationala _ Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere
2. „Curriculum National pentru invatamantul obligatoriu. Cadru de referinta”. M.E.C., C.N.C., Bucuresti, Editura Corint, 1998.
3. Pas cu pas catre cariera ta – Ghid de consiliere si orientare, Centrul OCUP pentru Informare, Orientare si Formare Profesionala Bucuresti, 2004
4. Gabriela  Lemeni  si Mircea Miclea (coordonatori) Consiliere si orientare in cariera, ghid metodologic  teoretic  si  de activitati <COGNITROM> Cluj
5. Raoul  Van ESBROECK , Career and environmental exploration, Vrije Universiteit Brussel, Belgia
6. Six Seconds (www.6seconds.org) – Mecanisme de a integra coeficientul de inteligenta emotionala in scoala
7. Bill Faust, Michael Faust _ CV-ul perfect, Editura Polirom, 2007
8. Mihai Jigau, Consilierea carierei, Ed. Sigma, 2001
9. Raoul Van ESBROECK, Vrrije Universiteit Brussel, Belgia: Career and environmental exploration- de pe www.ise.ro
10. http://www.gircproject.org/rumeno/index_ro.htm
11. Ghidul educatiei 2004, oferta educationala, Centrul OCUP pentru Informnare, Orientare si Formare Profesionala, Bucuresti
12. Elena Salomia si altii, GHIDUL CARIEREI MELE, lucrare apăruta în cadrul Programului „Vreau o carieră!” al Centrului Educaţia 2000+ (Bucureşti
13. www.didactic.ro
14. Liana Stanescu (coordinator): Strategii organizatorice de educatie a copiilor capabili de performante superioare: scolare si extrascolare, Institutulde Stiinte ale Educatiei, Bucuresti, 1999
15.  www.careerexperts.ro
16. http://europass.cedefop.europa.eu/europass/home/vernav/Europasss+Documents/Europass+CV/navigate.action
17. WWW.MONSTERTRAK.COM
18. http://www.advancededucation.gov.ab.ca/careers/
19. http://nwc.nwc.edu/index.php?id=252
20. www.euridyce.org
21. www.deaf.com
22. http://www.assessment.com/TakeMAPP/StartMAPP.asp
23. http://careerplanning.about.com/od/careertests/Free_Self_Assessment_Tools_Online.htm
24. Job Outlook ’99, National Association of Colleges and Employers (NACE)
25. www._e-scoala-ro-joburi, locuri de munca part-time si full time_htm                                                                                                                                              
26. www.jobsite.ro
27. www.anofm.ro
28. www.jobbank.ro

Chestionar referitor la stilurile de învăţare 

Propunator activitate  : Szabo Aliz psiholog

Clasa a VII a sau a VIII a 

Ora : Consiliere   psihopedagogica  sau  Educatie pentru cariera

Nume: ...................................................................

• Acest chestionar te va ajuta să găseşti modul în care poţi învăţa cel mai bine.

•   Nu există răspunsuri corecte sau greşite.

•    Pentru completarea chestionarului ai la dispoziţie atât timp cât ai nevoie.

•    În mod normal, completarea chestionarului durează între 20 şi 30 minute, dar nu este NICI O PROBLEMĂ dacă durează mai mult.

•    Răspunde la întrebări prin DA sau NU.

•    Încercuieşte doar un singur răspuns la fiecare întrebare.

•    Pentru a obţine cele mai bune rezultate, sinceritatea este foarte importantă pentru completarea acetui chestioanar.

•    Completează chestionarul pe cont propriu. 

1.	Când descrii o vacanţă/o petrecere unui prieten, vorbeşti în detaliu despre muzica, sunetele şi zgomotele pe care le-ai ascultat acolo?	DA	NU
2.	Te foloseşti de gestica mâinii când scrii?	DA	NU
3.	În locul ziarelor, preferi radioul sau televizorul pentru a te ţine la curent cu ultimele noutăţi sau ştiri sportive?	DA	NU
4.	La utilizarea unui calculator consideri că imaginile vizuale sunt utile, de exemplu: icoanele, imaginile din bara de meniuri, sublinierile colorate etc?	DA	NU
5.	Când notezi anumite informaţii preferi să nu iei notiţe, ci să desenezi diagrame, imagini reprezentative?	DA	NU
6.	Când joci ,,X şi O” sau dame poţi să-ţi imaginezi semnele de ,,X” sau ,,O” în diferite poziţii?	DA	NU
7.	Îţi place să desfaci în elemente componente anumite obiecte şi să repari diferite lucruri (ex. bicicleta)?	DA	NU
8.	Când încerci să-ţi aminteşti ortografia unui cuvânt ai tendinţa de a scrie cuvântul respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie până găseşti o ortografie care arată corect?	DA	NU
9.	Când înveţi ceva nou, îţi plac instrucţiunile citite cu voce tare, discuţiile sau/şi cursurile orale?	DA	NU
10.	Îţi place să asamblezi diferite lucruri?	DA	NU
11.	La utilizarea calculatorului consideri că este util ca sunetele emise să avertizeze utilizatorul asupra unei greşeli făcute sau asupra terminării unui moment de lucru?	DA	NU
12.	Când recapitulezi/studiezi sau înveţi ceva nou, îţi place să utilizezi diagrame şi/sau imagini?	DA	NU
13.	Ai rapiditate şi eficienţă la copierea pe hârtie a unor informaţii?	DA	NU
14.	Dacă ţi se spune ceva, îţi aminteşti ce ţi s-a spus, fără repetarea acelei informaţii?	DA	NU
15.	Îţi place să efectuezi activităţi fizice în timpul liber (ex. sport, grădinărit, plimbări etc.)?	DA	NU
16.	Îţi place să asculţi muzică în timpul liber?	DA	NU
17.	Când vizitezi o galerie sau o expoziţie, sau când te uiţi la vitrinele magazinelor, îţi place să priveşti singur, în linişte?	DA	NU
18.	Găseşti că este mai uşor să îţi aminteşti numele oamenilor decât feţele lor?	DA	NU
19.	Când ortografiezi un cuvânt, scrii cuvântul pe hârtie înainte?	DA	NU
20.	Îţi place să te mişti în voie când lucrezi?	DA	NU
21.	Înveţi să ortografiezi un cuvânt prin pronunţarea acestuia?	DA	NU
22.	Când descrii o vacanţă/o petrecere unui prieten, vorbeşti despre cum arătau oamenii, despre hainele lor şi despre culorile acestora?	DA	NU
23.	Când începi o sarcină nouă, îţi place să începi imediat şi să rezolvi ceva atunci, pe loc?	DA	NU
24.	Înveţi mai bine dacă asişti la demonstrarea practică a unei abilităţi?	DA	NU
25.	Găseşti mai uşor să îţi aminteşti feţele oamenilor decât numele lor?	DA	NU
26.	Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri te ajută să înveţi mai bine?	DA	NU
27.	Îţi place să demonstrezi şi să araţi altora diverse lucruri?	DA	NU
28.	Îţi plac discuţiile şi îţi place să asculţi opiniile celorlalţi?	DA	NU
29.	La îndeplinirea unei sarcini urmaţi anumite diagrame?	DA	NU
30.	Îţi place să joci diverse roluri?	DA	NU
31.	Preferi să mergi ,,pe teren” şi să afli singur informaţii, decât să îţi petreci timpul singur într-o bibliotecă?	DA	NU
32.	Când vizitezi o galerie sau o expoziţie, sau când te uiţi la vitrinele magazinelor, îţi place să vorbeşti despre articolele expuse şi să asculţi comentariile celorlaţi?	DA	NU
33.	Urmăreşti uşor un drum pe hartă?	DA	NU
34.	Crezi că unul din cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat sau a unei sculpturi este să o atingi?	DA	NU
35.	Când citeşti o poveste sau un articol dintr-o revistă, îţi imaginezi scenele descrise în text?	DA	NU
36.	Când îndeplineşti diferite sarcini, ai tendinţa de a fredona în surdină un cântec sau de a vorbi cu tine însuţi?	DA	NU
37.	Te uiţi la imaginile dintr-o revistă înainte de a decide ce să îmbraci?	DA	NU
38.	Când planifici o călătorie nouă, îţi place să te sfătuieşti cu cineva în legătură cu locul destinaţiei?	DA	NU
39.	Ţi-a fost întotdeauna dificil să stai liniştit mult timp şi preferi să stai liniştit puţin timp, şi preferi să fii activ aproape tot timpul?	DA	NU

Interpretarea chestionarului

După completarea chestionarului, află care este stilul tău de învăţare. Încercuieşte numai numărul întrebăriilor la care ai răspuns cu DA.

Vizual/A vedea	Auditiv/ Ascultare	Practic
4 6 8 12 13 17 22 24 25 29 33 35 37	1 3 9 11 14 16 18 21 26 28 32 36 38	2 5 7 10 15 19 20 23 27 30 31 34 39
Total întrebări încercuite: .............	Total întrebări încercuite: .............	Total întrebări încercuite: ............

• Acum marchează pe graficul de mai jos numărul total de întrebări încercuite pentru fiecare stil de învăţare.

•   Cea mai înaltă curbă din grafic arată stilul tău de învăţare preferat.

•   Dacă curba are o evoluţie aproximativ egală înseamnă că îţi place să utilizezi toate stilurile de învăţare.  
• 

CONSECINŢELE CONSUMULUI DE ALCOOL ŞI TUTUN

         

BOLI DATORATE CONSUMULUI DE ALCOOL

BOLI DATORATE COSUMULUI DE TUTUTN

Boli ale stomacului, boli de inimă, pierderi de memorie Ciroză sau cancer de ficat Tulburari de vedere Leziuni cardiace Gastrită cronică Tulburări de absorbţie intestinală Creşterea tensiunii arteriale

Boli de inimă (infarct miocardic şi anghină pectorală) Circulaţie sangvină deficitară Boli respiratorii (iritări ale aparatului respirator, tuse cronică, bronşite) Diferite tipuri de cancer (de gură, de laringe, esofag, duoden şi mai ales de plămâni) În cazul femeilor însărcinate: copii cu greutate scăzută, creşterea ritmului cardiac, creşterea probabilităţii de a apărea malformaţii, un număr sporit de avorturi, risc mărit de moarte la naştere

                                

TUTUNUL

Acţiune: stimulant

Cale de administrare: orala

Dependenţă fizică: da

Dependenţă psihică: da

Toleranţă: da

Sindrom de abstinenţă: da

Riscuri datorate consumului:

§  Boli de inimă (infarct miocardic şi anghină pectorală)

§  Circulaţie sangvină deficitară

§  Boli respiratorii (iritări ale aparatului respirator, tuse cronică, bronşite)

§  Diferite tipuri de cancer (de gură, de laringe, esofag, duoden şi mai ales de plămâni)

§  În cazul femeilor însărcinate: copii cu greutate scăzută, creşterea ritmului cardiac, crweşterea probabilităţii de a apărea malformaţii, un număr sporit de avorturi, risc mărit de moarte la naştere

§  Efectele cresc progresiv în funcţie de consum

 

ALCOOLUL

Acţiune: deprimant al sistemului nervos central

Cale de administrare: orală

Dependenţă fizică: da

Dependenţă psihică: da

Toleranţă: da

Sindrom de abstinenţă: da.

Riscuri datorate consumului:

§  Miros neplăcut al respiraţiei, faţa şi corpul suferă modificări uşor de observat de către cei din jur

§  La volan nu se evaluează riscul şi nu se apreciează bine viteza şi distanţele

§  În relaţiile sexuale există riscul de a contracta boli sau o sarcină nedorită datorită diminuării simţului responsabilităţii

§  Pot avea loc conduite agresive în cadrul familiei sau în locuri publice

§  Scade randamentul la învăţătură sau la locul de muncă

§  Poate duce la ciroză sau cancer de ficat

§  Determină scăderea apetitului, grave devitaminizări, boli ale stomacului, boli de inimă, pierderi de memorie

§  Consumul de alcool împreună cu alte droguri poate duce la moarte

§  Apar tulburări de vedere

§  Leziuni cardiace ( insuficienţă miocardică)

§  Gastrită cronica

§  Tulburări de absorbţie intestinală

§  Creşterea tensiunii arteriale

Semne ale bolii (alcoolism):

§  Folosirea alcoolului pentru a scăpa de probleme

§  Probleme cu învăţătura şi cu disciplina provocate de consumul de alcool

§  Incapacitate de a avea controlm asupra băuturii (frecvent promisiunea de a nu mai consuma alcool este nerespectată)

§  Îngrijorarea părinţilor, prietenilor faţă de modul în care te comporti, ca urmare a consumului de alcool

§  Pierderi de memorie – incapacitatea de a-ţi aminti ce s-a întâmplat cu tine sub influenţa alcoolului

§  Rezistenţa la băutură – bei şi nu te îmbeţi, în timp ce prietenii tăi sunt deja “sub masă”

SUPER: MUNKAÉRTÉK - KÉRDOÍV

Az alábbiakban munkával kapcsolatos állításokat olvashat. Arra kérjük,
mindegyik állítás mellett jelölje meg, hogy saját személye szempontjából
mennyire érzi fontosnak az adott állítás tartalmát. Itt tehát nincs jó vagy rossz
válasz, egyedül helyes válasz az, amelyet sajátjának tart.

A következo válaszlehetoségek közül választhat:
- Ha az adott állítást egyáltalán nem érzi fontosnak, akkor az utána következo négyzetbe
írjon 1-es számjegyet.
- Ha az állítást kicsit fontosnak érzi, akkor a négyzetbe írjon 2-es számjegyet.
- Ha az állítást eléggé fontosnak érzi, akkor a négyzetbe írjon 3-es számjegyet.
- Ha az állítást fontosnak érzi, akkor a négyzetbe írjon 4-es számjegyet.
- Ha az állítást nagyon fontosnak érzi, akkor a négyzetbe írjon 5-es számjegyet.

OLYAN MUNKÁT SZERETNÉK, AHOL AZ EMBER…

1. szüntelenül új megoldatlan problémába ütközik

2. másokon segíthet

3. sok pénzt kereshet

4. változatos munkát végezhet

5. szabadon dönthet a saját területén

6. tekintélyt szerezhet a munkájával

7. akár muvész is lehet

8. –t munkatársai befogadják

9. biztos lehet abban, hogy feladatot kap

10. megvalósítja önmagát

11. tisztelheti a fonökét

12. szép környezetben dolgozhat

13. nem beszélhet mellé, mert csak jó vagy rossz
megoldások léteznek

14. másokat irányíthat

15. új elképzeléseket alakíthat ki

16. valami újat alkothat

17. objektívan lemérheti munkája eredményét

18. vezetoje mindig helyesen dönt

19. mindig megfelelo munkával rendelkezik

20. szebbé teheti a világot

21. önálló döntéseket hozhat

22. gondtalan életet biztosíthat magának

23. új gondolatokkal találkozhat

24. vezetoi képességeire szükség lehet

25. kényelmes körülmények között dolgozhat

26. személyes életstílusa érvényesülhet

27. munkatársai egyben barátai is

28. biztos lehet abban, hogy munkájáért a többiek megbecsülik

29. nem csinálja minduntalan ugyanazt

30. jót tehet mások érdekében

31. más emberek javát szolgálhatja

32. sokféle dolgot csinálhat

33. –re mások felnéznek

34. jól kijön a munkatársaival

35. olyan életet élhet, amit a legjobban szeret

36. nyugodtan dolgozhat (csend, tisztaság, stb.)

37. mások munkáját is irányíthatja

38. szellemileg izgalmas munkát végezhet

39. magas nyugdíjra számíthat

40. munkájába másnak nincs beleszólása

41. szépet teremhet

42. biztos lehet abban, hogy megfelelo munkát kap,
ha az adott munka valamilyen okból megszunik

43. vezetoje megérto

44. szüntelenül fejlesztheti, tökéletesítheti önmagát

45. új ötleteire mindig szükség van

ÉRTÉKELOLAP
Szellemi ösztönzés
Altruizmus
Társas kapcsolatok
1: 1 2 3 4 5
2: 1 2 3 4 5
8: 1 2 3 4 5
23: 1 2 3 4 5
30: 1 2 3 4 5
27: 1 2 3 4 5
38: 1 2 3 4 5
31: 1 2 3 4 5
34: 1 2 3 4 5
Összesen:
Összesen:
Összesen:
Anyagiak
Önérvényesítés
Munkával kapcsolatos biztonság
9: 1 2 3 4 5
3: 1 2 3 4 5
10: 1 2 3 4 5
19: 1 2 3 4 5
22: 1 2 3 4 5
26: 1 2 3 4 5
42: 1 2 3 4 5
39: 1 2 3 4 5
35: 1 2 3 4 5
Összesen:
Összesen:
Összesen:
Változatosság
Hierarchia
Függetlenség
4: 1 2 3 4 5
11: 1 2 3 4 5
5: 1 2 3 4 5
29: 1 2 3 4 5
18: 1 2 3 4 5
21: 1 2 3 4 5
32: 1 2 3 4 5
43: 1 2 3 4 5
40: 1 2 3 4 5
Összesen:
Összesen:
Összesen:
Fizikai környezet
Presztízs
Munkateljesítmény
12: 1 2 3 4 5
6: 1 2 3 4 5
13: 1 2 3 4 5
25: 1 2 3 4 5
28: 1 2 3 4 5
17: 1 2 3 4 5
36: 1 2 3 4 5
33: 1 2 3 4 5
44: 1 2 3 4 5
Összesen:
Összesen:
Összesen:
Esztétikum
Irányítás
Kreativitás
7: 1 2 3 4 5
14: 1 2 3 4 5
15: 1 2 3 4 5
20: 1 2 3 4 5
24: 1 2 3 4 5
16: 1 2 3 4 5
41: 1 2 3 4 5
37: 1 2 3 4 5
45: 1 2 3 4 5
Összesen:
Összesen:
Összesen: